„Ascultați tot, dar opriți pentru voi numai ceea ce este de folos.”
Este un sfat foarte bun, dar pentru a putea fi pus în aplicare este nevoie de ceea ce se numește putere de discernământ.
Indiferent cum se numește o țară, agricultura este foarte importantă pentru ea. Nevoia de mâncare este permanentă și imediată, de aici și încâlceala de afaceri și interese din jurul fiecărei ferme. Și, deși pare greu de crezut, pentru atingerea interesului se folosesc conștient și frecvent metode și mijloace necinstite chiar și de către persoane considerate apropiate. Mai ales că în agricultură fiecare poate să aibă o bucățică de adevăr de partea lui. Deh, „Interesul poartă fesul.”
O să abordăm reguli generale de tehnologie, pe culturi. Sunt reguli generale pentru că trebuiesc aplicate flexibil. Singura regulă absolută pe care o cunoaștem este că o sămânță aduce rod numai dacă este pusă pe un mediu de cultură. În rest totul este flexibil. Atât de flexibil că aproape există la un moment dat orice situație pentru orice ipoteză.
Și la grâu, ca și la alte plante, biologia determină tehnologia.
Cea mai mare binefacere pentru orice fermă este aceeași cu cea mai mare nenorocire: stăpânul ei. El este cauza a tot ce se întâmplă în fermă, și nimeni altcineva.
- Structura de culturi
În foarte multe ferme agricole grâul ocupă jumătate sau mai mult din suprafața cultivată, de aceea orice abordare superficială poate avea consecințe foarte neplăcute. Regula valabilă și în cazul grâului este că fermierul trebuie să dea plantei ceea ce îi place ei, nu ceea ce îi place lui. „Biologia determină tehnologia”.
Pentru o cât mai bună eficiență economică este foarte bine ca la stabilirea structurii de culturi să fie folosită metoda APCA.
- Alegerea soiurilor este următorul pas important. La grâu, soiurile se împart în două mari categorii: soiuri de producție și soiuri amelioratoare de panificație. Dincolo de speculațiile comerciale, soiurile de mare producție dau în cele mai multe situații un grâu pentru panificație normală. Nu sunt furajere, deși orice grâu poate fi folosit și în hrana animalelor.
Unele soiuri au o capacitate mare de adaptare, adică au un comportament constant în condiții diferite. Alte soiuri au comportamentul performant în anumite condiții pedoclimatice sau de tehnologie. Cum să crezi pe cineva care spune „La mine a mers”, fără a identifica un specific de comportament al soiului?
În alegerea soiului este bine să se țină seama de două reguli:
– „Tot conaționalul își laudă calul”;
– „Să moară și capra vecinului”.
- Lucrările solului
În tehnologia clasică, lucrarea de bază a solului poate fi discuitul, scarificatul sau arătura de însămânțare. Calitatea este mai importantă decât adâncimea, de aceea scarificatul sau aratul nu trebuie să scoată bulgări. Resturile vegetale să fie acoperite cu pământ numai cât să nu încurce semănatul.
Patul germinativ se pregătește cu cca. o săptămână înainte, dacă este posibil. Solul să fie nivelat și să nu fie mărunțit excesiv. În caz de sol uscat, tăvălugitul semănăturii este benefic chiar și după semănători cu roți de tasare.
- Perioada de semănat
În zona geografică a României în timp s-a observat că este bine ca până la venirea iernii grâul să intre în fenofaza înfrățitului. Grâul este o plantă cu o perioadă foarte flexibilă de semănat: calendaristic, de pe la 20 septembrie până pe la 01 decembrie. Însă, după rezultate multianuale, cea mai bună perioadă de semănat diferă după zona de cultură și poate fi considerată a fi:
– în zona de câmpie – 05 – 25 octombrie;
– în zona colinară – 25 septembrie – 15 octombrie.
În funcție de zonă, grâul suportă o anumită abatere de la perioada optimă de semănat. Însă, când aceasta se întâmplă, pot fi necesare și de folos anumite lucrări, după specificul climatic al anului agricol.
- Adâncimea de semănat
La grâu adâncimea de semănat are impact imediat asupra numărului de frați formați. Pentru o bună înfrățire, nodul de înfrățire trebuie să se formeze la 1 – 1,5 cm adâncime. Aceasta înseamnă imediat că un semănat prea adânc va afecta negativ capacitatea de înfrățire. De ce nu dăm cifre, la ce adâncime? Pentru că reglajul semănătorii se face diferit când se seamănă pe un sol așezat și normal mărunțit comparativ cu semănatul pe un sol proaspăt lucrat și mai bulgăros.
Atenție la reglajul semănătorilor! Greșeli se fac mult mai des decât ați putea crede.
Toate rândurile galbene sunt semănate adânc și foarte adânc
Atenție la falsa adâncime de semănat.
|
|
- Norma de semănat
Deși pare greu de crezut, în anul 2022 sunt fermieri care nu știu cum se calculează norma de semănat. Nu știu nici măcar că norma de semănat este flexibilă și se poate calcula. Formula de calcul este următoarea:
densitatea – numărul de boabe la metru pătrat (400-600 după calitatea pregătirii solului și momentul semănatului)
MMB – greutatea a 1000 de boabe (32-60 grame, după soi și după an)
P% – puritatea (98-100% pentru o sămânță selectată)
G% – germinația (85-100%)
În funcție de aceste elemente numărul de kilograme la hectar diferă foarte mult. De exemplu la cele 93 de soiuri pe care le-am semănat în această toamnă norma de semănat a fost între 132 și 328 kg/ha.
Uzual, norma de semănat este cel mai mult influențată de densitatea la semănat și de greutatea a 1.000 de boabe.
- Ordinea de semănat a soiurilor
În piață sunt foarte multe soiuri de grâu, de proveniențe foarte diferite. De aceea stabilirea ordinii corecte de semănat este unul dintre detaliile pentru care de același soi un cultivator poate fi încântat și altul poate fi nemulțumit.
Soiurile de grâu cultivate și în zona din Europa unde ne aflăm au nevoie de frig pentru a da recoltă. După această nevoie, soiurile de grâu se clasifică în:
- soiuri de toamnă – se seamănă numai toamna. Semănate primăvara, dau producții mici sau nu dau producție;
- soiuri de primăvară – nu au nevoie de frig (sau nevoia este foarte mică). Se seamănă primăvara. Semănate din toamnă, pot îngheța peste iarnă chiar fără geruri aspre;
- soiuri umblătoare – pot fi semănate toamna, iarna sau primăvara devreme, fără o diferență importantă de producție din acest punct de vedere.
Ordinea de semănat este dată de nevoia de frig a soiurilor de grâu: primele se seamănă soiurile cu nevoie mai mare de frig. În lipsa unor informații corecte despre această caracteristică, primele se seamănă soiurile semitardive și tardive. Însă trebuie știut că acest criteriu este un substitut deoarece sunt soiuri semitardive cu o nevoie mică de frig, după cum sunt soiuri timpurii cu o nevoie mare de frig.
- Fertilizarea
Planta are regulile ei de creștere și chimia are regulile ei după care au loc reacțiile chimice. Ele nu merg cum dorește fermierul, ci fermierul este cel care trebuie să respecte regulile. Orice abatere înseamnă bani risipiți. Și tocmai pentru bani se muncește.
Principalele elemente chimice care se aplică prin fertilizare sunt azotul, fosforul și potasiul. Sunt îngrășăminte care conțin și alte elemente (ex. sulf, magneziu), dar acestea au utilitate limitată la grâu.
Cât, cum și când se aplică se stabilește în funcție de:
– consumul specific și parcursul vegetativ al grâului;
– reacțiile chimice specifice din sol.
Important: doza de azot NU se stabilește pe baza analizei de sol.
Facem experiențe riguroase din anul 2002, adică de 21 de ani, amplasate în ferme diferite. Pe baza propriilor experiențe, putem spune că:
– doza de azot este de 80-130 kg s.a./ha;
– doza de fosfor este de 40-60 kg s.a./ha;
– doza de potasiu este de 60-70 kg s.a./ha aplicată o dată la 3-4 ani.
- Protecția fitosanitară
Bolile și dăunătorii grâului produc pagube importante, putând ajunge până la compromiterea culturii. Sunt două strategii principale de aplicare a fungicidelor și insecticidelor:
- în preajma atingerii pragului economic de dăunare – P.E.D. – (cu excepția fusariozelor spicului). Este cea mai profitabilă și poate reduce cheltuielile și cu 400 lei/ha, însă presupune cunoașterea bolilor, estimarea evoluției acestora și sensibilitatea specifică a soiurilor. Nu este complicat, trebuie doar puțină practică.
Încă mulți fermieri nu cunosc bolile grâului sau le identifică prea târziu, când sunt multe simptome evidente. Chiar dacă o persoană de bună credință le spune, nu aplică un tratament la atingerea P.E.D. minimalizând riscul. Dar aplică orice la disperare, când boala este avansată și paguba este produsă.
Deși internetul este plin cu de toate, identificarea on-line a bolilor este cu utilitate limitată iar grupurile de pe feisbuc sunt „prieteni” reci. Invidia și ranchiuna trăiesc printre noi. Cum să încredințez reușita afacerii mele unor persoane pe care le știu puțin sau deloc? O doză de circumspecție se poate dovedi foarte utilă.
- după un calendar de aplicare. Este comodă, dar costisitoare și păgubitoare. La grâu aplicarea preventivă în vegetație funcționează în mică măsură. De ce? La aplicarea preventivă, diferența între între corect și haotic este următoarea:
– corect – după infecție, dar înainte de apariția simptomelor. Determinarea prezenței patogenului se face după analize de laborator. Doza de fungicid se poate reduce până la jumătate;
– haotic – de câte ori circulă zvonul că ar fi un pericol sau că cineva ar mai fi aplicat ceva. Așa se ajunge la 4-5 tratamente fitosanitare.
După experiențele noastre, aplicarea de fungicide pe plante sănătoase a dus la pierderea a 300-700 kg/ha, la care se adaugă costul produselor aplicate inutil. Totuși metoda este de preferat neglijenței.
- Recoltatul
Se poate recolta numai ce s-a semănat. Dacă s-au ales soiuri de mare producție, în anii favorabili producțiilor mari cantitatea de proteină poate să fie de 10,5-11, chiar 11,5 în tehnologie bine aplicată. Grâul este panificabil, însă piața este speculativă. Totuși în cele mai multe situații încasările pe hectar sunt mai mari tot cu soiurile de mare producție, comparativ cu soiurile amelioratoare de panificație.
Informativ, din experiențele făcute de noi, în anii favorabili climatic și în tehnologie corect condusă (adică fără excese), pe tipuri comportamentale ale soiurilor rezultatele au fost:
– soiuri de mare producție – 12.000 – 13.000 kg/ha, cu 21-23% gluten umed:
– soiuri amelioratoare de panificație – 8.500 – 10.000 kg/ha, cu 34-38% gluten umed.
Soiurile cu diferite sensibilități (încolțire în spic, scuturare, cădere) se recoltează cu prioritate.
Reglajul combinelor este foarte important pentru a evita ca acestea să împrăștie banii în spatele lor. Deocamdată sunt și pierderi tehnologice la recoltare, dar am întâlnit situații în care am estimat pierderea la 500-600 kg/ha.
Nu există samsari. Este numai o răutate la adresa comercianților. Este normal ca aceștia să-și apere propriul interes. Nu este vina lor că fermierii încă întreabă „Cât îmi dai pe grâu?” Este slăbiciunea fermierilor generată de obișnuința ca furnizorii să le spună gratis „cea mai bună tehnologie” și de impresia că cumpărătorii trebuie „să le ia grâul” la cel mai bun preț. Chiar dacă au fost ani în care prețul a ajuns la un nivel nevisat la înființarea culturii.
