Se spune că la agricultură şi la fotbal toată lumea se pricepe. Este o mare minciună acceptată ca adevăr implicit. Şi agricultura şi fotbalul are mulţi practicanţi, dar puţini profesionişti.
În agricultură, după pregătirea seminţei aceasta trebuie semănată. O lucrare aparent simplă. Însă nu atât de simplă pe cât pare, judecând după repetarea ani la rând a unor greşeli elementare. În cele ce urmează, o să exemplificăm cu câteva dintre situaţiile întâlnite într-un interval de 10 ani.
Pentru comparaţie, în foto 1 (plantele sunt puse pe drum) este prezentată o situaţie ideală dintr-o cultură amplasată pe cernoziom: nodul de înfrăţire să se formeze la o adâncime de 1-1,5 cm. Această situaţie permite ca plantele să-şi manifeste plenar capacitatea de înfrăţire şi să ducă fraţi fertili.
Însă, cu toată atenţia fermierului, natura are un cuvânt care trage greu. În foto 2, o situaţie din aceeaşi fermă cu un an înainte: specificul anului agricol a făcut ca plantele să fie mult mai puţin dezvoltate la o calitate bună a semănatului şi a lucrării solului. Preponderent adâncimea de semănat a fost bine decisă. Pentru comparaţie, în dreapta imaginii sunt câteva plante crescute din boabe care au ajuns mai adânc în sol: este evident că au vigoare mai mică şi nu vor mai avea fraţi fertili.
 |
| Foto 1. – primăvara 2020 – plante de grâu dintr-o semănătură bine făcută |
 |
| Foto 2. – primăvara 2019 – Variaţii în creşterea şi dezvoltarea plantelor în funcţie de adâncimea de semănat |
Orice abatere are consecinţe potenţiale. Nu contează cauza care a generat situaţia nefavorabilă. În foto 3 este un exemplu din toamna anului 2012 (dar repetat în ani şi locuri diferite) pe sol de tip preluvosol: unele rânduri erau acoperite cu sol în exces. Aceste rânduri au o culoare mai deschisă în imagine, iar plantele de pe aceste rânduri sunt debile.
 |
| Foto 3. – toamna 2012 – adâncime diferită de semănat pe rânduri dată de semănătoare |
Este o amăgire gândul că plantele debile vor recupera. Deşi situaţia este încă în toamnă, plantele afectate de semănatul prea adânc vor rămâne în urmă până la recoltare. Chiar dacă pot fi mai multe cauze/persoane care au generat situaţia nevaforabilă, consecinţa este suportată numai de cel care a pus banii în afacere; adică de singura persoană care trebuia cu adevărat să fie atentă.
Tot spunem „adâncimea corectă”. Dar care este? La câţi centimetri? Şi care este abaterea cu consecinţe rezonabile de la adâncimea corectă? Răspunsurile trebuiesc observate de fermier. Corect este ca nodul de înfrăţire să se formeze la 1-1,5 cm adâncime. Orientativ, adâncimea de semănat care să ducă la acest ideal este de aproximativ 3-5 cm. Însă textura solului şi subtipul de sol au influenţe importante. O exemplificare este montajul din foto 4, la soiul Apache semănat pe soluri diferite. Ambele culturi au fost fertilizare cu fosfor şi cu azot şi semănate în 04 şi 05 octombrie.
În partea de sus sunt plante dintr-o cultură de grâu de pe un preluvosol (toamna 2015). Plantele rezulate din boabe semănate la cca. 3 cm adâncime sunt viguroase şi în fenofaza înfrăţitului, deşi sunt şi frunze cu vârful îngălbenit. La o adâncime de semănat de cca. 5 cm plantele rezultate sunt mai puţin viguroase şi sunt la începutul înfrăţitului. Frunzele au porţiuni mari îngălbenite; unele frunze au vârful ars şi unele frunze bazale sunt aproape uscate.
 |
| Foto 4. – toamna 2015 – influenţa subtipului de sol asupra plantelor în corelaţie cu adâncimea de semănat |
În partea de jos sunt plante dintr-o cultură de grâu de pe un cernoziom (tot în toamna 2015). Pentru comparaţie am luat plante semănate la cca. 8-9 cm adâncime. Deşi data semănatului este comparabilă, plantele nu au început înfrăţitul. În schimb culoarea este în regulă. Totuşi, la cele semănate la 9 cm adâncime se observă o uşoară decolorare a vârfului frunzelor. Nodul de înfrăţire se va forma la o adâncime de cca. 4-5 cm, ceea ce va influenţa negativ numărul de fraţi care se vor forma.
În acest exemplu, preluvosolul cere o mai mare atenţie la adâncimea de semănat şi permite a abatere mult mai mică comparativ cu cernoziomul.
 |
| Foto 5. – toamna 2022 – adâncime foarte neuniformă de semănat |
 |
| Foto 6. – toamna 2022 – semănat superficial şi plante descălţate |
Am spus la început că la o lucrare importantă se fac în mod repetat greşeli elementare, greşeli care nu mai pot fi corectate. Am ajuns în toamna anului 2022. În foto 5 situaţia prezentată este pe un sol aluvionar, cu textură mijlocie, amplasată în context nefavorabil: parcelă mică aproape de fermă. De ce este nefavorabil acest context? Pentru că este de genul: „mai lasă ceva sămânţă în semănătoare şi intră şi în parcela de lângă fermă”. Pe aceeaşi lăţime de semănătoare cele mai multe rânduri au fost semănate adânc şi foarte adânc, până la 10-11 cm. De la această adâncime, pe o textură lutoasă multe seminţe nici nu ar mai fi răsărit.
În foto 6 este o situaţia la cealaltă extremă: un semănat superficial, multe boabe rămânând descoperite după aşezarea solului sau nefiind acoperite cu sol.
Contează chiar atât de mult adâncimea de semănat? Într-o experienţă riguroasă făcută în 2019 cu 9 soiuri de grâu semănate la 3 cm şi la 5 cm adâncime, 8 soiuri au avut producţii mai mici cu până la 640 kg/ha în varianta semănatului la 5 cm adâncime.
Deci este adevărat că „Ochiul stăpânului îngraşă vita”!
