„Cine are informația poate controla situația.”
Ghid de teren pentru identificarea bolilor rapiței
https://www.agrigrow.ro/product/bolile-rapitei/
Din cultura popoarelor arabe: „Vremurile bune fac oameni slabi. Oamenii slabi fac vremuri grele. Vremurile grele fac oameni puternici. Oamenii puternici fac vremuri bune. Iar vremurile bune fac oamnei slabi.”
Distanța dintre rânduri poate influența, până la un anumit moment, nivelul de aerisire al culturii de rapiță. Teoretic, cu cât aerisirea culturii este mai bună, cu atât condițiile pentru apariția și evoluția bolilor sunt mai reduse. De aici posibilitatea teoretică ca o distanță mai mare între rânduri să asigure o mai bună stare de sănătate a culturii.
Însă în orice parcelă, la orice cultură, într-un anumit moment interacționează mulți factori de influenţă, între care:
-hibridul/soiul;
-tehnologia aplicată (calitatea pregătirii solului, calitatea semănatului, densitatea plantelor, adaptarea fertilizării, etc.);
-subtipul de sol (prin structură, textură, compactare, starea de aprovizionare, etc);
-specificul climatic al locului și anului (temperatură, precipitații, vânt, accidente climatice, ceață frecventă, etc);
-sursa biologică de inocul;
-corelația dintre momentul de virulență al patogenilor și momentul de sensibilitate al culturii.
Parametrii (intensitate, durată, etc.) la care acești factori interacționează sunt, deocamdată, imposibil de prezis. Schimbarea unuia îi poate influența pe toți, iar rezultatul asupra plantelor poate să fie foarte diferit. De exemplu aceeași cantitate de apă poate să fie din ploi frecvente și moderate, sau din ploi torențiale abundente (cu sau fără furtuni, dar cu pierdere de apă agricolă) urmate de perioade de arșiță.
În cele ce urmează exemplificăm prin starea fitosanitară a culturii de rapiță în câteva situații concrete, cu mențiunea că aceste exemple nu sunt recomandări de tehnologie, ci sugerează că „se poate și așa”. Exemplele sunt din ani diferiți tocmai pentru a arăta că oricare dintre acestea se poate repeta, dar nu este o garanție că așa va fi.
Anul agricol 2022-2023. În foto 1 este ilustrată starea fitosanitară a culturii de rapiță din 3 parcele (de fermă) diferite semănate la distanțe diferite între rânduri: 37,5 cm, 50 cm și 70 cm. Cantitatea de precipitații din primăvara anului 2023 a dus la o creștere și o dezvoltare impresionantă a rapiței în situațiile prezentate aici. Teoretic, aceste condiții ar fi trebuit să favorizeze apariția unei presiuni mari de infecție cu boli specifice. Însă starea de sănătate a plantelor a fost excelentă.
Foto 1. Comparație între starea de sănătate a plantelor la distanțe diferite de semănat
În foto 2 este o comparație a stării de sănătate din două parcele semănate la momente diferite: spre sfârșit de august și jumătatea lunii septembrie. Nu numai în acest an, ci frecvent am constatat că semănăturile din prima parte a lunii septembrie dau culturi de rapiță mai sănătoase, cel puțin în perioada de toamnă. Însă această „întârziere” a semănatului față de epoca consacrată până acum (20-30 august) trebuie abordată contextual și cu atenție pentru a nu se întârzia prea mult. Este bine ca rapița să fie răsărită până în primele zile ale lunii octombrie.
Foto 2. Comparație între starea de sănătate a plantelor la date diferite de semănat
Anul agricol 2020-2021. În foto 3 sunt prezentați comparativ doi hibrizi din parcele apropiate din aceeași fermă. Hibrizii au sensibilități diferite într-un anumit moment al perioadei de vegetație. Observațiile este necesar să fie făcute cu atenție și în parcelă. O trecere cu mașina pe drum sau un zbor de dronă nu ar fi permis aprecierea corectă a stării fitosanitare și observarea simptomelor de pe hibridul din dreapta.
Foto 3. Comparație între starea de sănătate a plantelor la hibrizi diferiți
Dar constatarea nu este suficientă, ci trebuie urmată de o acțiune. Era data de 14 noiembrie, deci probabilitatea de vreme bună era tot mai mică. Din motive ceva mai complexe de management nu s-a aplicat fungicid în parcelele în care era necesar. Bolile au evoluat așa cum se poate vedea în partea dreaptă sus, medalionul cu roșu, iar aplicarea de fungicide a devenit imposibilă pe perioada iernii. Consecințele au existat dar au fost văzute de către angajați „de încredere” și resimțite de către proprietarul afacerii.
Anul agricol 2017-2018. În foto 4 sunt comparate două concepte tehnologice diferite:
1.controlul periodic al culturilor decide strategia de protecție fitosanitară;
2.protecția fitosanitară se face după un calendar prestabilit.
În exemplu prezentat aici în ambele situații starea fitosanitară a plantelor este foarte bună.
Primul concept presupune cunoștințe profesionale mai aprofundate și o renunțare la comoditate.
Foto 4. Stare de sănătate excelentă a plantelor la neaplicarea și la aplicarea de fungicide
Al doilea concept este de aplicat de către cei care sunt mai la început sau au o doză prea mare de autosuficiență sau de comoditate. Pentru aceste grupuri de persoane acest concept este chiar necesar pentru a preveni riscul de pagube produse de o stare fitosanitară deficitară. Însă nu este ieftin. Două fungicide specifice costă ușor 150 lei/ha. La 300 ha înseamnă 45.000 lei; la 500 ha suma ajunge la 75.000 lei.
Comparaţie edificatoare: cu banii cheltuiţi posibil inutil pe 300 ha se poate cumpăra o maşină nouă. Însă multe persoane sunt foarte liniștite după ce au făcut singure asemenea risipă. Oare cum ar fi reacționat dacă li s-ar fi furat acești bani? De asemenea sume de bani se învățau multe, iar învățătura se asimilează o dată dar ajută toată viața, dacă este aplicată.
„Să adaptezi la tine ce vezi la alții este o necesitate. Să copiezi fără să înțelegi se poate dovedi o crimă.”
