„Cine are informația poate controla situația.”
Mr. Lucas – controlul permanent al profitului potențial
https://www.agrigrow.ro/product/programul-mr-lucas/
VREAU SĂ ȘTIU, DAR CE ȘTIU?
Este foarte de folos să se conştientizeze faptul că, înainte de orice, o fermă agricolă este o afacere care consumă bani şi trebuie să producă bani. Iar persoana de decizie din orice fermă trebuie să fie, înainte de orice, om de afaceri.
Pe tot felul de site-uri apar ştiri că în ferma cutare fermierul a făcut un lot experimental, altul a făcut un experiment, altcineva o testare experimentală, etc. Acest fel de ştiri sunt pentru noi în acelaşi timp motiv de bucurie şi motiv de tristeţe. Motiv de bucurie pentru că arată nevoia tot mai acută de cunoaştere. Motiv de tristeţe pentru că se demonetizează noţiunea de „experienţă agricolă”. O experienţă agricolă este ceva foarte serios şi foarte riguros de executat. Pentru a face o experienţă reuşită sunt necesare mult mai multe cunoştinţe specifice decât a dobândit un fermier, şi multă răbdare. Iar rezultatele unei experienţe adevărate sunt o mină de aur pentru ferma agricolă.
Şi, fără supărare, foarte, foarte puţini fermieri ar putea să facă o experienţă corectă. Într-un interviu un fermier declara „Am făcut cercetare împreună cu Fundulea” Serios?! Respectăm munca fiecăruia, iar buna voinţă de a pune la dispoziţie o suprafaţă mică de teren şi de a sprijini este lăudabilă şi de folos, dar nu înseamnă că fermierul devine expert în cercetare.
În esenţă, diferenţa principală între o experienţă şi un aliniament comparativ (lot demonstrativ, platformă tehnică, etc) este următoarea:
– o experienţă se face pentru că nu se ştie cu certitudine;
– un lot demonstrativ se face când se ştie, pentru a evidenţia o superioritate.
Pentru orice afacere, informaţiile eronate sau neînţelese pot fi mai rele ca şi otrava. Aşa pot fi pentru fermă rezultatele obţinute din tot felul de experimente. Pentru că de otravă omul se mai fereşte. Dar un fermier poate avea încredere în rezultate întâmplătoare, fiind convins că a făcut bine ceea ce a făcut, iar astfel situaţiile dificile în care se ajunge pot să fie şi mai greu de înţeles. Pentru că între buna intenţie şi lucrul făcut bine este, de multe ori, o diferenţă mare. Şi astfel omul devine propriul său duşman, fără ca măcar să ştie asta. Pur şi simplu duşmanul este înăuntrul omului şi este cam greu de luptat cu un asemenea duşman parşiv. „Ce-şi face omul cu mâna lui, nici dracul nu-i desface!”
În cele ce urmează prezentăm comparativ câmpuri de experienţe agricole şi câteva alt fel de „experimente”. Precizăm că într-o experienţă se urmăresc în principal diferenţele dintre variantele testate.
În foto 1 este un câmp de experienţă cu hibrizi de rapiţă imediat după recoltare. Fiecare hibrid a fost semănat în câte 3 parcele (acesta fiind numărul minim de repetiţii pentru rezultate concludente). În caseta din imagine sunt rezultatele pentru o parte dintre hibrizi. Detaliem câteva observaţii:
– după producţiile medii, pe primul loc au fost hibrizii nr. 5 şi nr. 20 (diferenţa matematică dintre aceştia nu are semnificaţie agronomică); pe locul doi au fost hibrizii nr. 3, 4, 19;
– după rezultatele numai din prima repetiţie, pe primul loc au fost hibrizii nr. 2, 3, 5 şi 20, iar pe locul doi au fost hibrizii 4, 7, 8, 11;
– după rezultatele numai din a doua repetiţie, pe primul loc a fost hibridul nr. 5, iar pe locul doi au fost hibrizii 3, 4, 11, 19, 20;
– după rezultatele numai din a treia repetiţie, pe primul loc au fost hibrizii nr. 4, 19, 20, iar pe locul doi au fost hibrizii 1, 3, 5, 18;
Foto 1. Câmp de experienţă cu hibrizi de rapiţă, imediat după recoltare. În casetă, rezultatele obţinute la o parte dintre hibrizi.
Fiecare repetiţie are campionii ei. Se poate uşor observa câtă variaţie există pe o suprafaţă mică de teren şi cât de complex este a stabili cel mai valoros hibrid la un moment dat şi într-un anumit loc. Mai mult, din 20 de hibrizi din acest exemplu, la 11 hibrizi producţia a variat la fiecare hibrid în parte cu cca. 10% sau mai mult între cele 3 parcele în care a fost semănat.
În acest fel de experienţe făcute de noi, în anii precedenţi rezultatele au fost:
– anul 2022 – localitatea Comloşu Mare; producţii între 1.723 – 4.414 kg/ha. Pe primul loc au fost hibrizii ES Momento şi ES Capello;
– anul 2021 – localitatea Comloşu Mare; producţii între 4.341 – 6.696 kg/ha. Pe primul loc au fost doi hibrizi neînregistraţi de la compania Lidea şi hibrizii Darling şi Matrix;
– anul 2020 – localitatea Buziaş; producţii între 3.652 – 4.593 kg/ha. Pe primul loc au fost hibrizii Espri, ES Imperio, RGT Gazzeta, Shield, PT 275, Addition (între ei fiind o diferenţă de numai 237 kg);
Pentru orice persoană de bună credinţă devine limpede complexitatea formulării unor concluzii valabile într-un an şi într-un loc. Convenţional se apreciază că la extinderea pe suprafaţă mare un hibrid/soi are un potenţial de producţie de cca. 80 – 85% din rezultatul obţinut în acest fel de experienţe.
În foto 2 este ilustrată situaţia unui câmp de experienţă cu soiuri de grâu. În esenţă situaţia este comparabilă cu cea de la rapiţă. Spre exemplu, din 13 soiuri prezentate, la 6 soiuri producţia a variat cu cca. 10% sau mai mult pe cele 3 parcele semănate cu fiecare soi. Pe primul loc este soiul nr. 3, iar pe locul doi sunt soiurile nr. 1, 2, 5 şi 9.
Foto 2. Câmp de experienţă cu soiuri de grâu, înainte de recoltare. În casetă, rezultatele obţinute la o parte din dintre.
Acum trecem la alt fel de „experimente” şi vom ilustra cazuri cam de pe la extremă.
În acest an, 2023, fenomenul de îngălbenire a frunzelor a afectat producţia la grâu cauzând pierderi importante (35% – 100%) şi importante deprecieri de calitate. În foto 3 este prezentată evoluţia culturii de grâu într-o parcelă. S-au emis tot felul de ipoteze, s-au „testat” tot felul de produse. Un singur lucru a fost limpede: aplicarea multor produse a agravat situaţia, însă nimeni nu pare să vrea să observa asta. Ştie cineva cu certitudine ce a fost? Din ce am văzut noi, ştim cum a început. Dar situaţia iniţială a atras după ea altele, starea plantelor complicându-se foarte mult.
Foto 3. Evoluţia îngălbenirii frunzelor la grâu, exemple de plante vecine, din aceeaşi parcelă. În stânga: plante puţin afectate. În dreapta: plante intens afectate.
În foto 4 este un alt „experiment”. Vă vine a crede sau nu, dar este o cultură de soia în tehnologia bio. „Experimentul” a fost pe o suprafaţă de peste 300 ha. Şi chiar a intrat combina la recoltat „poate iese ceva”.
Foto 4. Experiment cu soia în cultură bio – peste 300 ha.
Controlul buruienilor se poate dovedi dificil. Grâul din foto 5 trebuia erbicidat a treia oară pentru graminee. Pentru a se convinge dacă gramineele încă sunt un pericol, fermierul a făcut un „experiment” şi a lăsat o lăţime de sprayer neerbicidată. În principiu nimic rău. Numai că lăţimea de sprayer însemna, în acest caz, 1,95 ha. O pierdere de 4-5 tone de grâu. Totuşi învăţătura ar putea merita preţul. Însă ce s-a învăţat se vede în foto 6: peste 400 ha cu grâu compromise din cauza buruienilor graminee.
Foto 5. Experiment cu erbicidarea grâului.
Foto 6. Învăţătura trasă din experimentul cu erbicidarea grâului – peste 400 ha de grâu compromise de graminee.
Oameni buni, nimeni nu este deşteptul absolut. Fiecare dintre noi avem limitele noastre şi este foarte de folos să învăţăm să le cunoaştem pentru a nu da putere duşmanului din noi.
