4. Prea mult înseamnă rău, sau mușchii tehnici pot dăuna
Nimeni nu se laudă cu eșecul. În caz de eșec
– un proprietar de afacere și-l asumă pentru că nu are altceva de făcut; însă încearcă să înțeleagă, pentru a nu repeta;
– un angajat caută justificări în fața patronului. Metoda funcționează bine dacă justificarea este complexă iar patronul este un investitor care a ajuns să se considere priceput în ale tehnologiei agricole.
Avem informații despre o situație în care din cca 1.800 ha au răsărit cam 200 ha. Vremea din această toamnă nu explică singură această suprafață mare nerăsărită, însă nu am căutat explicații. Totuși explicațiile au venit singure și țin de categoria „Am făcut tot ce a depins de noi!”: lucrarea de bază a solului ar fi fost o mobilizare la 50-60 cm, fără întoarcerea brazdei. De ce așa de adânc? Pentru că putem! Bine, putem, dar este de folos?
Vom detalia un pic și vom exemplifica cu o situație comparabilă de la cultura grâului. Zona este predominat cu soluri de tip preluvosol și luvosol, iar textura este argiloasă și luto-argiloasă. După aceste caracteristici nu este greu de înțeles că zona este predominat colinară. Într-una din toamnele secetoase pentru semănatul grâului solul a fost pregătit predominat cu grapa cu discuri. Însă pentru comparație într-o parcelă a fost scarificată o zonă, iar altă parcelă o fost scarificată integral (foto 5). În stânga imaginii se poate vedea comparativ zona discuită și zona scarificată. În zona și în parcela scarificată au rămas bulgări mari sub patul germinativ. Parte însemnată dintre aceștia nu s-au umezit nici peste iarnă și au menținut sub patul germinativ o zonă bogată în aer.
Foto 5. Stânga, sol de tip luvosol, toamnă secetoasă – comparație între mobilizarea adâncă a solului prin scarificare și lucrarea superficială cu grapa cu discuri.
Dreapta – efectele negative ale terenului bulgăros rezultat după scarificare s-au resimțit până la recoltare.
Foto 6. Toamnă secetoasă, sol pregătit prin discuire – stânga – luvosol cu premergătoare grâu; dreapta – preluvosol cu premergătoare floarea soarelui
Însă nici lucrarea de discuit nu a dat aceleași rezultate peste tot (foto 6).
Acum posibila explicație: lucrarea la 50-60 cm adâncime a uscat solul pe toată această adâncime. Pentru refacerea umidității ar fi fost nevoie de aport freatic (oricum modic în zonă, iar capilaritatea solului a fost distrusă prin lucrarea adâncă) sau de o cantitate de precipitații înspre media multianuală numai de la efectuarea lucrării și până la semănatul rapiței. Ce-și face omul cu mâna lui….
5. După răsărit rapița mai cere multă atenție.
Și în acest an în unele parcele au început să apară simptome incipiente de potențială carență de nutriție (foto 7). Analiza de laborator va confirma sau infirma ipoteza și va decide intervenția.
Foto 7. Potențiale carențe de nutriție la rapiță. Simptome incipiente în zona bordată cu roșu comparativ cu plantă normală (cercul alb)
6. Sacii încă nu sunt în căruță
Anul 2021 a curs fără evenimente climatice majore. Producțiile din câmpul de experiență au variat între 4.341-7.493 kg/ha. Aplicând coeficientul pentru extensie, înseamnă 3.670-6.370 kg/ha producții potențiale în fermă. Deși diferența poate părea mare, o diferență de la simplu la aproape dublu este frecventă.
Foto 8. Anul 2021. Câmpul de experiență cu mulți hibrizi de rapiță.
Însă sunt și ani în care bucuria unei culturi excelente este impozitată de vreme. În anul 2023 cultura și experiența de rapiță au fost culcate de o furtună puternică de la finele lunii mai (foto 9). Pentru câmpul de experiență a însemnat o muncă istovitoare de separare a parcelelor pentru ca acestea să poate fi recoltate fiecare în parte (foto 9, dreapta).
Foto 9. Căderea lanului la rapiță.
Chiar și după separarea parcelelor, recoltarea a fost mult mai anevoioasă. Producțiile au variat între 5.896-7.488 kg/ha. În extensie 5.000-6.370 kg/ha. Rămâne întrebarea: care ar fi fost producțiile dacă plantele nu ar fi căzut?
Foto 10. Anul 2023. Câmpul de experiență pregătit de recoltare (cu separarea manuală a parcelelor) și după recoltare.
