„Cine are informația poate controla situația.”
Ştiţi ce garantează succesul absolut în viaţă? Husa de telefon! Sau cel puţin ăsta este sensul unei reclame pe internet. Nu am putut aprecia cât este tupeu, nesimţire, manipulare, cunoaştere, desconsiderare în reclama respectivă, însă în mod cert are vizualizări. Iar ce poate fi mai grav este ca această reclamă să fie făcută pe baza unei analize de tipar comportamental a majorităţii indivizilor din societate.
Acest tip de abordare a vânzării este şi în agricultură.
FITOTOXICITATE INDUSĂ DE ERBICIDE APLICATE DUPĂ ETICHETĂ
În această toamnă, la o cultură de orz erbicidată preemergent cu un „erbicid inovator” (pe bază de flufenacet şi picolinofen) au apărut simptome puternice de fitotoxicitate pe frunze (foto 1) şi pe rădăcină (foto 2) la cultura de orz. Ipoteza că situaţia este cauzată de erbicidarea preemergentă este susţinută de faptul că simptomele sunt prezente în toate parcelele pe toată suprafaţa şi după două plante premergătoare. Pe partea aeriană simptomele apar în zona de creştere şi se extind pe suprafaţa frunzelor (medalion foto 1). În sol creşterea rădăcinilor este evident afectată negativ.
Foto 1. Fitotoxicitate la orz, cauza cea mai probabilă fiind erbicidarea preemergentă. Simptome pe frunze.
Foto 2. Fitotoxicitate la orz, cauza cea mai probabilă fiind erbicidarea preemergentă. Simptome pe rădăcină.
Erbicidul fiind „inovator” şi mai nou în piaţa românească, nu am avut o referinţă de comparaţie. Însă am găsit referinţă şi descriere în bazele de date internaţionale (foto 3), iar acestea corespund cu cele văzute în câmp. Fotografia este din anul 2013, iar ultima actualizare a site-ului este din 2015, ceea ce înseamnă că principiile active nu sunt chiar atât de noi şi face extrem de puţin probabil ca aceste informaţii să nu fi fost cunoscute de compania care l-a pus în pus în piaţa românească. În broşura erbicidului scrie: „Nu există nicio îndoială că trăim vremuri dificile, cu provocări tot mai mari de la an la an.” Cu alte cuvinte „La toţi ni-i greu, dar nu în acelaşi fel!” Însă trebuie recunoscut faptul că în broşură sunt destule menţiuni care pot pune pe gânduri fermierii care ştiu să citească printre rânduri.
Foto 3. Fitotoxicitate la orz cauzată de erbicide din grupa F: diflufenican şi picolinofen. (sursa: https://www.agric.wa.gov.au/mycrop/diagnosing-group-f-herbicide-damage-cereals)
Comerţul este motorul în orice economie, iar „samsarii”, oricare ar fi ei, sunt necesari. Însă comerţul se face pe bani, nu pe sentimente. Puterea unui vânzător nu este în el însuşi ci, paradoxal, şi-o ia din clientul din faţa lui. Din dorinţele, poate din lăcomia acestuia, dar în mod cert şi din bunul simţ al clientului. Fermierul a contactat compania producătoare, iar la telefon reprezentatul companiei a fost o bunătate de om, spunând chiar că în testele preliminare au mai apărut sporadic simptome trecătoare de albire. Dar buna credinţă se dovedeşte în momente dificile. În câmp, probabil surprins de intensitatea fitotoxicităţii, încerca să minimalizeze starea ca fiind fără consecinţe pentru plante şi în scurt timp simptomele vor dispărea. Şi că efectul fitotoxic nu ar fi de la substanţa aia, ci de la cealaltă. Parcă mai contează arcul care a tras săgeata!
Cele arătate ilustrează încă o dată că este foarte necesar să ai propriul sistem de repere adaptat situaţiei tale. Pentru fiecare fermier trebuie să devină limpede că reclama este reclamă şi să înţeleagă că în ferma lui îşi apără interesul lui, pe termen scurt şi pe termen lung. „Dacă crezi pe oricine, îţi poate spune orice!” Ne spunea un fermier că i s-a oferit un produs „miraculos” la un preţ de 500 lei/ha. Nu a fost deloc convins, dar a cumpărat pentru 50 ha! 500 lei x 50 ha = 25.000 lei. O fi mult, o fi puţin?
FITOTOXICITATE INDUSĂ DE ERBICIDE APLICATE „FĂRĂ TIMP”
Încă se practică privitul în curtea vecinului. Asta e bine. Preluatul creator este bun. Copierea se poate dovedi păguboasă.
Moda privitului în curtea vecinului nu este nouă. La începutul activităţii de management tehnologic ni se spunea „Vecinul a făcut aşa. Să fac şi eu?” Foarte puţini ştiau de ce a făcut vecinul ce a făcut. Am presupus că în timp, odată cu noile promoţii de agronomi cu acces la un volum uriaş de informaţii, moda se va diminua în intensitate. Dar se pare că această modă are o nouă tinereţe.
În foto 4 este o cultură de rapiţă înfiinţată prin semănat direct după o cultură de porumb. Momentul semănatului – după jumătatea lunii septembrie. Situaţia a fost un pic cam extremă, însă asta se şi dorea: să se estimeze oportunitatea cumpărării unui anumit model de semănătoare. După semănat a fost o ploaie consistentă, 70 litri/m.p., care a făcut ca rapiţa să răsară repede şi bine, cu şanse mari de a fi o cultură bună.
Foto 4. Rapiţă semănată direct, după porumb. Perioada de semănat – după jumătatea lunii septembrie.
Însă după 8 zile plantele de rapiţă aveau simptome evidente de fitotoxicitate (foto 5). Iniţial am luat în calcul remanenţa erbicidului aplicat la porumb. Însă dacă aceasta s-ar fi manifestat, plantele de rapiţă nu ar fi ajuns în faza din foto 4.
La o analiză mai atentă a succesiunii de lucrări, cauza cea mai probabilă este reziduuri de erbicid rămase pe pereţii bazinului de la erbicidul aplicat la cultura de grâu în această toamnă.
Foto 5. Cultura din foto 4 cu fitotoxicitate la erbicid cauzată de neatenţia tehnologică.
În asemenea cazuri se întâlnesc două situaţii generale:
-reziduuri rămase în rampa de pulverizare – când fitotoxicitatea se manifestă pe o anumită distanţă la intrarea în lucru;
-reziduuri rămase pe pereţii bazinului – când fitotoxicitatea se manifestă pe toată suprafaţa aplicată de regulă cu primul plin şi la o cultură cu sensibilitate mai mare.
De aici rezultă importanţa stabilirii corecte a modului de spălare a întregii instalaţii şi folosirea produselor de neutralizare.
