„Cine are informația poate controla situația.”
Mr. LUCAS maximizează profitul fermei
https://www.agrigrow.ro/product/programul-mr-lucas/
După mulţi ani în care repetăm „Atenţie la adâncimea de semănat” am ajuns să spunem că semănatul grâului aproape că este lucrarea cea mai neatent făcută din întreg lanțul tehnologic. Este egalată şi uneori depăşită de lucrul cu sprayerul. Însă dacă o trecere cu sprayerul se poate repeta, SEMĂNATUL NU SE REPETĂ! Cum l-ai făcut, aşa îl ai!
Marea majoritate a fermelor au o dotare tehnică foarte bună, unele sunt sunt chiar supradotate cu maşini agricole. Însă oameni buni, dragi fermieri şi onorabili concetăţeni, toate maşinile agricole, chiar şi cele mai noi, sunt numai instrumente de lucru. Chiar acele tractoare care nu mai au cabină şi merg singure sunt făcute tot de o minte omenească şi sunt tot instrumente. Iar orice creaţie face parte din creatorul ei, dar este mai mică decât el.
Obiectivul principal al fermierului este acela de a asigura cele mai bune condiţii pentru creşterea şi dezvoltarea plantelor, dacă le cunoaşte. Aceasta presupune că fiecare lucrare are locul ei în lanţul tehnologic şi are de asemenea parametri optimi de executare. Pe baza experiențelor și a experienței, momentul şi parametrii sunt decişi de om, nu de maşină. Are o problemă serioasă fermierul care crede că un instrument, fie și de ultimă generație, îi este superior în decizii.
Biologia plantelor determină tehnologia care se va aplica în cultivarea lor. Pentru o înfrăţire optimă, grâul trebuie să poată forma nodul de înfrăţire la o adâncime de 1-1,5 cm. Aceasta înseamnă că bobul trebuie pus la o adâncime de 2-2,5x mai mare, deci pe la 3-4 cm. (Apropo, grâul nu ştie că dacă este semănat des nu mai trebuie să înfrăţească. Înfrăţeşte şi semănat la 700-800 boabe/m.p., numai că este afectată vigoarea plantelor şi a fraţilor.)
Semănătorile moderne sunt maşini foarte bune care pot asigura un semănat de bună calitate (foto 1). Numai că nu se reglează singure pentru că (încă) nu ştiu cum să definească această „bună calitate” şi în condiţii atât de diverse din câmp. Aproape toate modelele au în urma roţilor de tasare degete flexibile cu rolul de a nivela solul în urma semănătorii. Însă reglate nepotrivit, aceste degete flexibile pot arunca pământ suplimentar peste rândul de seminţe, rezultând o falsă adâncime de semănat care are asupra plantelor acelaşi efect nefavorabil ca şi semănatul direct prea adânc. În experienţele făcute de noi, un semănat la 5 cm adâncime comparativ cu un semănat la 3 cm a dus la o pierdere de producţie de cca 600 kg/ha (media pe 8 soiuri).
Foto 1. Semănatul grâului – atenție la reglajul semănătorii!
Pentru a se evita acest inconvenient este de preferat ca aceste degete flexibile să lucreze superficial sau chiar să fie suspendate şi rândul de seminţe să fie în mici rigole lăsate de roţile de tasare (foto 1, medalion).
Cum arată plăntuţele de grâu semănate prea adânc?
Reacţia plăntuţelor este diferită în funcţie de adâncimea de semănat, momentul semănatului, fertilitatea agrofondului, subtipul de sol, textura solului, vigoarea seminței și (mai puțin) de soi.
Sunt ilustrate 3 situaţii în foto 2, foto 3 şi foto 4.
Foto 2. Efectele falsei adâncimi de semănat (stânga, cu roşu), comparativ cu adâncimea potrivită (dreapta)
Situaţia 1 – cernoziom carbonatic, textură luto-argiloasă, semănat după epoca optimă (foto 2)
– în dreapta sunt plăntuţe semănate la adâncimea potrivită; se poate observa starea de verde şi apariţia primului frate;
– în stânga sunt plăntuţe din 2 rânduri pe care a fost aruncat pământ în timpul semănatului. Plantele sunt alungite, cu uşoare simptome de carenţă, iar înfrăţitul nu a început.
Foto 3. Comparaţie între adâncimi apropiate de semănat în aceeaşi parcelă: cam adânc (dreapta) şi prea adânc (stânga)
Situaţia 2 – cernoziom levigat gleizat, textură luto-nisipoasă, semănat în epoca optimă (foto 3)
Deşi între cele două situaţii nu pare a fi mare diferenţă,
– în dreapta semănatul este cam adânc, dar plantele încă nu prezintă stare de disconfort;
– în stânga semănatul este prea adânc, iar plantele au simptome evidente de carenţă de nutriţie.
Foto 4. Efectele semănatului foarte adânc, în corelaţie cu subtipul de sol (aici preluvosol gleizat)
Situaţia 3 – preluvosol gleizat, textură luto-argiloasă, semănat la începutul epocii optime (foto 4)
Semănatul prea adânc a dus la simptome evidente de carenţă de nutriţie şi deformări de creştere. Adâncimea de semănat este comparabilă cu cea prea adâncă din foto 2, însă specificul subtipului de sol se face resimţit (pe cernoziom disconfortul pentru plante este mult mai mic). După mai bine de două luni de la semănat înfrăţitul este sporadic.
În cele trei situaţii prezentate simptomele de carenţă de nutriţie arată o lipsă de 3 elemente nutritive diferite (câte unul în fiecare situaţie), însă alegem să nu le menţionăm pentru a nu lăsa impresia că există o legătură cauzală exclusivă cu situaţiile prezentate şi nici că situaţia din imagini este cea reprezentativă pentru un tip sau altul de carenţă.
Aici am abordat din nou adâncimea de semănat, deşi semănatul grâului s-a cam încheiat. Însă, pentru a observa din timp potenţiale probleme şi a preveni apariţia unor situaţii neplăcute, găsiţi la noi articole deja postate despre alegerea soiurilor, comportamentul general al soiurilor, apariţia şi controlul bolilor, carenţe de nutriţie, etc. Toate direct din câmp.
(toate fotografiile sunt originale şi aparţin autorilor)
