„Cine are informația poate controla situația.”
Mr. LUCAS maximizează profitul fermei
https://www.agrigrow.ro/product/programul-mr-lucas/
Nu cu mult timp în urmă cronicile sportive arătau parcursul excelent, ca timp și constanță, cu care un maratonist câștigase cursa din New York. De asemenea era prezentată și comentată declarația antrenorului acestuia cu privire la programul de antrenament al sportivului. În legătură cu acestea, începuse analiza ziaristică a sistemului declarat de antrenament.
Dintre toate, pentru noi a ieșit în evidență cele spuse de antrenorul campioanei noastre olimpice de maraton Constantina Diță, care întrebat fiind a spus cam așa: „Nu mi se pare realist acest program de antrenament, numai dacă sportivul n-o fi vreo excepție genetică. În rest, cine vrea să se epuizeze poate să aleagă ce antrenament dorește.”
Mențiunea „… cine vrea să se epuizeze …” ne-a amintit de unele declarații ale unui fermier, altfel cu bune realizări dar și cu priză bună la presă, cum că pentru o cultură reușită de grâu trebuiesc semănate cel puțin 750 boabe germinabile/m.p.; iar fertilizarea, știind că grâul consumă 25 kg azot/tona de boabe …. ş.a.m.d. Opinia acestuia poate fi adevărată, cel puțin din abordarea lui. Nu este nici mai bună, nici mai rea decât multe altele pentru că o verigă tehnologică are o variație de aplicare.
Foto 1. Câmp de experiență la grâu. Aici amplasamentul este blocuri randomizate cu 3 repetiții
Nu comentăm mai mult. Aici vom aborda densitatea de semănat din punct de vedere al necesarului, al oportunității și al costurilor. Ne vom rezuma în a arăta câteva rezultate din cele peste 20 de experiențe cu densitatea de semănat pe care le-am făcut în ani, localități, pe soluri și cu soiuri diferite. Rezultatele noastre au fost obținute în câmpuri de experiențe ca și cel din foto 1, (amplasate în judeţele Timiş şi Arad, în zone de câmpie și în zone colinare) şi au fost extinse și confirmate în ferme. În toate câmpurile de experienţe calitatea lucrării solului a fost bună şi foarte bună.
De ce câmpuri de experienţe? Mai precizăm încă o dată că testările riguroase se fac după o metodică standardizată internaţional. În rest, şi mersul în vacanţă este o experienţă (de viaţă).
Diferenţa între un asemenea câmp de experienţă şi a pune ceva pe jumătate de parcelă este ca şi între a porni tractorul la buton sau a-l împinge prin curte.
Grafic 1. Anul 2010 – rezultate din experiența cu densitatea la semănat la grâu. 11 soiuri la câte două densități. Amplasare: localitatea Fibiș, ferma Exim Agro Ovis. Solul – preluvosol. Data semănatului – 26.11.2009
Exemplu 1 – grafic nr. 1. Anul agricol 2009-2010, localitatea Fibiş (zonă colinară). Data semănatului: 26 noiembrie 2009.
Au fost semănate 11 soiuri de grâu: Alex, Ciprian, Galvano, Element, Estevan Sorrial, Renesansa, Josef, Atrium, Andalou şi GK Bekes. Fiecare soi a fost semănat la 2 norme: 240 kg/ha şi 270 kg/ha. În funcţie de parametrii de calitate ai seminţei, la aceste norme de semănat densitatea a variat între 435-490 boabe germinabile/m.p. la soiul Sorrial şi 570-640 b.g./m.p. la soiul Galvano.
Rezultate. Mărirea densităţii de semănat a determinat:
– creştere de producţie – 1 soi din 11;
– scădere de producţie – 5 soiuri din 11;
– nici o diferenţă – 5 soiuri din 11.
Grafic 2. Anul 2014 – rezultate din experiența cu densitatea la semănat la grâu. 1 soi la șase densități. Amplasare: localitatea Timișoara, ferma SDT. Solul – cernoziom. Data semănatului – 23.10.2013
Exemplu 2 – grafic nr. 2. Anul agricol 2013-2014, localitatea Timişoara (zonă de câmpie). Data semănatului: 23 octombrie 2013.
A fost semănat soiul Altigo la 6 densităţi: 250, 350, 450, 550, 650, 750 b.g./m.p.
Rezultate. Cea mai mare producţie s-a obţinut la densitatea de 450 b.g/m.p., după care a început să scadă. Diferenţa de producţie între 750 b.g./m.p. (7.535 kg/ha) şi 450 b.g./m.p. (8.105 kg/ha) a depăşit pragul de asigurare statistică.
Observaţi în grafic egalizarea numărului de spice la recoltare.
Grafic 3. Anul 2015 – rezultate din experiența cu densitatea la semănat la grâu. 2 soiuri la câte trei densități. Amplasare: localitatea Arad, ferma Andagra. Solul – aluviosol. Data semănatului – 21.10.2014
Exemplu 3 – grafic nr. 3. Anul agricol 2014-2015, localitatea Arad (zonă de câmpie). Data semănatului: 21 octombrie 2014.
Au fost semănate soiurile Sax şi Corvinus, fiecare la câte 3 densităţi: 400, 500, 600 b.g./m.p.
Rezultate. La ambele soiuri producţiile au fost practic egale la toate 3 densităţile. La soiul Corvinus s-a înregistrat o creştere a acumulării de gluten umed.
Grafic 4. Anul 2020 – rezultate din experiența cu densitatea la semănat la grâu. 1 soi la cinci densități. Amplasare: localitatea Buziaș, ferma Alsace. Solul – luvosol. Data semănatului – 14.10.2019
Exemplu 4 – grafic nr. 4. Anul agricol 2019-2020, localitatea Buziaş (zonă colinară). Data semănatului: 14 octombrie 2019.
A fost semănat soiul Andino la 5 densităţi: 200, 300, 400, 500, 600 b.g./m.p.
Rezultate. Producţiile au fost practic egale la 300, 400, 500, 600 b.g./m.p.
Totuşi, ar putea fi utilă mărirea densităţii la semănat?
În limite rezonabile, în unele situaţii concrete ar putea fi de folos. Însă „rezonabil” poate avea multe înţelesuri şi trebuie concretizat de fiecare fermier.
□ Noi am recomandat o singură dată o densitate de 650 b.g./m.p. (la dorinţa fermierului de mări la maximum densitatea) pe un sol foarte uscat şi foarte bulgăros (situaţia din foto 2, semănat la 05 octombrie). Însă după semănat a plouat consistent şi răsăritul a fost bun. Talia plantelor a ajuns să fie foarte înaltă, în jur de 120 cm (caracteristica soiului este de cca. 90 cm), iar producţia în jurul a 4.200 kg/ha, practic egală cu semănatul în 26 noiembrie.
□ Am mai recomandat punctual densităţi de 600 b.g./m.p., în condiţii de semănat foarte tardiv, sol bolovănos, multe resturi vegetale la suprafaţa solului (risc de sămânţă neacoperită). Dar şi în aceste condiţii un nr. de cca. 50 b.g./m.p. erau pansament psihic pentru fermier pentru că mereu suntem întrebaţi: „Nu e puţin? Dacă trebuie, pun şi mai mult!”
Foto 2. Toamna anului 2009 – condiții dificile de lucrat solul și semănat din cauza secetei prelungite
Acum câteva calcule, pentru că afacerile se fac cu bani şi pentru bani.
Diferențe:
– cel puțin 750 boabe germinabile/m.p. – 450 b.g./m.p. = 300
– 300 boabe x MMB 40 gr x G 93% = 130 kg/ha.
– pentru sămânță proprie: 130 kg x 1,1 lei/kg = 143 lei/ha x 1.000 ha = 143.000 lei risipiți (29.000 €);
– pentru sămânță cumpărată: 130 kg x 4 lei/kg = 520 lei/ha x 1.000 ha = 520.000 lei risipiți (104.000 €).
Iar pasiunile se schimbă: Glossa mult lăudat este dat uitării în favoarea unui soi care își arată limitele.
La aceste sume se mai poate adăuga o pierdere potențială (dar nu regulată) de producție de 200-400 kg/ha, cantitatea cu care începe să scadă producția la o densitate prea mare. Cu o medie de 300 kg/ha, asta mai adaugă la banii care se pot pierde încă 300.000 lei (60.000 €), ajungându-se la 440.000 – 820.000 lei (88.000 – 164.000 €). Câte alte lucruri se pot face cu aceşti bani!
Motivul pentru care se pot pierde asemenea sume? Alegeți: necunoaștere, nesiguranță, naivitate, visare, ambiţie, orgoliu, etc, etc … Suprainformarea poate face şi ea victimele ei.
Pentru noi aceste rezultate cu privire la densitatea de semănat sunt certe. Totuşi nu recomandăm aplicarea lor de către cei nesiguri pe ei pentru că ar putea fi obsedaţi de ideea născută din obicei că „poate dacă semănam mai des …..”
Însă cu siguranță sunt fermieri care și-ar putea pune și următoarea întrebare: dar dacă semăn des și fertilizez cu doze mari de îngrășăminte? Am făcut și asemenea experiențe, ajungând până la 280 kg/ha azot s.a., 90 kg/ha fosfor s.a. și 90 kg/ha potasiu s.a.
Şi în agricultură mereu cineva descoperă apa caldă şi pune coada la prune. Mereu revin în discuţie diferite curente: agricultura conservativă, sistemul no-till, sistemul minim-till, etc. Însă sunt doar discuţii mai mult sau mai puţin filozofice din care câştigă cei care trăiesc din purtatul de discuţii. Agricultura a inclus toate aceste curente încă de la început. Că nu li s-a dat importanţă sau că au fost acoperite de creşterea pe termen scurt a ratei profitului este o altă chestiune. Păstrarea fertilităţii naturale a solului este un obiectiv permanent al oricărui fermier care prinde rădăcini şi care iubeşte această meserie.
După cum am mai scris, încă sunt fermieri care la recoltare nu ştiu valoarea costului de producţie, dar se plâng de prețul de vânzare; pentru aceştia plânsul la picioarele preţului mic a devenit un obicei. „Atunci când ceri de pomană, nu este de dorit să spui adevărul.” (Nikolai Ivanovici Novikov, 1744-1818).
Din asemenea motive repetăm că fermierul trebuie să îmbrace şi haina de bussines-man (inclusiv a discreţiei). Deşi încă aplicată parţial, observarea permanentă a raporturilor economice este o recomandare foarte veche: „Numai când ştim în fiecare moment cum se găsesc încasările şi cheltuielile ori cărei ramuri de exploataţie, numai atunci putem aprecia dacă întreprinderea merge normal, iar la sfârşitul fiecărui an se face inventarul averii şi se încheie bilanţul, care e oglinda câştigului sau pierderii. …… Clădirile (n.n. – azi cheltuielile indirecte) … n-ar trebui să treacă de 26,6% din valoarea pământului, pentru că numai astfel sunt strict necesare exploataţiei.” (Dr. Ernest Grinţescu, Organizarea gospodăriei plugarului, Editura „Universul”, 1944)
(toate fotografiile sunt originale şi aparţin autorilor)
