„Cine are informația poate controla situația.”
A.P.C.A. – Amplasarea profitabilă a culturilor agricole
https://www.agrigrow.ro/product/metoda-apca-amplasarea-profitabila-a-culturilor-agricole/
Solul este cea mai mare avuţie naţională, însă acest lucru nu pare a fi prea conştientizat. Aşa cum este astăzi, solul a ajuns după o evoluţie de mii de ani. Un centimetru de sol se formează în cca. 300 de ani, însă se distruge foarte repede. Deci evitaţi pe cât posibil ieşitul în câmp când solul este ud sau lucratul solului prea ud ori prea uscat.
În stare naturală solul evoluează. În exploatare solul se degradează. Da, se degradează lent chiar şi în cea mai responsabilă exploatare; şi se degradează accentuat când este lucrat de cei care nu ştiu decât să-l calce sub roţi.
Ideea acestui articol a venit de la situaţia solului arat din foto 1 (şi nu este arătura cea mai bulgăroasă!). După părerea multora, este o arătură bine făcută, mai ales că a fost secetă. Păi tocmai aici este hiba: este o exploataţie agricolă mică şi putea să nu fie forţată lucrarea de bază a solului. După o asemenea lucrare capilaritatea se reface mai greu şi are nevoie de o cantitate considerabilă de precipitaţii. Başca consumul de motorină! Se mai putea aştepta, sau se putea opta pentru o altă lucrare.
Foto 1. Cernoziom carbonatic, freatic-umed arat pe vreme de secetă
Spre deosebire de alte ştiinţe care fac presupuneri şi, uitând, iau presupunerile drept realitate, clasificarea solurilor este făcute pe baza celor constatate în teren. Solul deja este! Dacă sistemelele de clasificare s-au mai modificat în timp, solul a rămas acelaşi – eventual i s-a schimbat numele. După ultimul sistem de clasificare în România sunt 30 de tipuri de sol. Însă fiecare tip de sol are mai multe subtipuri. De exemplu:
– solul de tip cernoziom are 16 subtipuri – tipic, carbonatic, forestic, rendzinic, pararendzinic, cambic, cambic gleizat, argic, greic, vertic, gleic, salinic, sodic, aluvic, scheletic, litic.
– solul de tip vertosol are 7 subtipuri – tipic, stagnic, gleic, salic, salinic, natric, sodic.
Cu totul pe teritoriul ţării noastre sunt 259 subtipuri de sol, însă acest număr nu trebuie să descurajeze fermierii pentru că într-o fermă sunt 4, 5, 6, 7 subtipuri de sol.
Ce importanţă practică are acest lucru?
Un tip de sol ocupă o zonă agricolă mai mare şi s-a format după condiţiile generale din zona respectivă. Însă într-o zonă agricolă sunt foarte multe parcele care diferă mai mult sau mai puţin unele de altele. În funcţie de aceste condiţii din parcele se formează subtipurile de sol, astfel că o parcelă poate avea 1, 2, 3 subtipuri de sol ale aceluiaşi tip. De exemplu într-o zonă de cenoziom într-o parcelă poate predomina cernoziom carbonatic, iar în parcela vecină cernoziom aluvic. Sau pot fi ambele subtipuri în aceeaşi parcelă.
Deşi au caracteristici generale asemănătoare tipului de sol, totuşi subtipurile de sol diferă între ele, şi uneori diferă destul de mult. Aceste diferenţe pot fi cu privire la:
– fertilitatea naturală (tipul de humus, conţinutul de materie organică);
– capacitatea de înmagazinare a apei (textură, structură, succesiunea orizonturilor, etc);
– permeabilitatea pentru apă (textură, profunzime);
– nivelul pânzei freatice.
Foto 2. Comparaţie vizuală între două subtipuri de cernoziom: cambic (stânga) şi carbonatic (dreapta)
Unele dintre aceste diferenţe şi consecinţe vizibile sunt ilustrate în foto 2, foto 3, foto 4.
– în foto 2 – diferenţa între tipul de humus şi conţinutul de materie organică la două subtipuri de cernoziom;
– în foto 3 – diferenţa în acumularea şi conservarea apei;
– în foto 4 – diferenţa între prezenţa, grosimea şi succesiunea orizonturilor.
Foto 3. Comparaţie vizuală între două subtipuri de cernoziom: gleizat (jos) şi carbonatic (sus) la interval de 1 lună fără ploaie. Se poate observa capacitatea mai bună de reţinere a apei pentru cernoziomul carbonatic.
Cunoaşterea acestor particularităţi ajută la
– stabilirea celei mai potrivite tehnologii de pregătire a solului: no-till, minim-till, clasic;
– stabilirea celei mai potrivite lucrări (mobilizare superficială, arat, scarificat) şi parametrii optimi de executare;
– stabilirea priorităţii de lucru;
– efectuarea de lucrări speciale: drenaj, rigole de scurgere, conservarea apei, amendare, etc.;
– amplasarea celei mai potrivite culturi;
– alegerea celui mai potrivit soi sau hibrid;
– alegerea strategiei de fertilizare;
– evaluarea riscului de carenţe de nutriţie;
– evaluarea riscului de patogeni;
– doza necesară de reticenţă în faţa ofertelor comerciale:
– etc.
Foto 4. Profile comparative pentru subtipuri de cernoziomuri (internet, surse diferite)
Despre fiecare aspect dintre cele de mai sus poate fi scrisă cel puţin o carte. Seminarul nostru „Cum funcţionează solul” are o durată de cca. 6 ore, şi este o prezentare succintă (şi foarte bogat ilustrată cu situaţii din teren) a noţiunilor de bază despre sol.
De aceea aici arătăm doar importanţa cunoaşterii solului, cunoaştere care este aducătoare de profit consistent şi linişte profesională. Iar liniştea este preţuită deplin numai când este pierdută. Precizare importantă: Oricare fermier este bine să cunoască subtipurile de sol din propria fermă. Iar acestea nu sunt multe; 4, 5, 6 poate 7 subtipuri de sol pot fi învăţate uşor la nivel practic, pentru exploatarea conservativă a solului nefiind necesare cunoştinţe de nivel academic.
Însă este posibil şi probabil ca articole ca şi acesta să nu fie citite de cei care au cea mai multă nevoie de asemenea informaţii.
