„Cine are informația poate controla situația.”
Buruieni graminee – Îndrumător de identificare
https://www.agrigrow.ro/product/buruieni-graminee/
Ori de câte ori în agricultură sunt probleme serioase şi a căror soluţionare nu se prea întrevede se găseşte cineva să arate spre o direcţie vagă ca şi o posibilă soluţie. Se găsesc şi fermieri care să ia în serios chestia şi în felul acesta, cu bâjbâiala oamenilor de bună-credinţă se mai câştigă câţiva ani în care şi timpul mai vine cu soluţii. Cam aşa stăteau lucrurile şi prin anii `90 când se recomanda fermierilor să pună culturi alternative, ”nu tot porumb şi grâu”, un sfat de genul “Faceţi ceva, nu ştiu cum, să fie altfel!”. Port-drapelul acelor recomandări foarte vagi o ducea bine atunci, o duce foarte bine şi acum.
Acesta este contextul în care am ajuns să ne punem întrebarea dacă nu cumva sorgul este noua ciorbă reîncălzită. Nu suntem împotriva schimbărilor. Unele se pot dovedi chiar foarte profitabile (vezi articolul despre monumentul gărgăriţei). Însă schimbarea trebuie abordată corect şi concret. Aşa că acum abordăm serios posibilitatea.
Să cultivi şi altceva, tehnologic este destul de simplu. Însă când nu mai este vorba de suprafeţe mici, neînsemnate la nivel naţional, lucrurile se complică. Cine impune restricţii în tehnologii nu se arată a avea soluţii economice concrete. Iar când schimbarea are ca şi scop înlocuirea unei părţi însemnate din cultura de porumb, situaţia devine foarte complicată.
De ce este situaţia complicată?
Se spune că oriunde te-ai afla, eşti la mijloc. O fermă vegetală cultivă diverse specii de plante nu (numai) pentru a-şi face poze de Facebook în faţa magaziile pline şi pentru a se lăuda păgubos prin interviuri. Recoltele obţinute se constituie în producţie marfă destinată vânzării, pentru a atinge scopul final: obţinerea de cât mai mulţi bani. Deci marfa trebuie să fie vandabilă. Sorgul este prezentat ca şi alternativă la porumb pentru că ar avea nevoie de mai puţină apă. Însă această poziţie a culturii de sorg ar presupune prezenţa în piaţă a unor cantităţi importante de sorg, din România şi din alte ţări. Ştie cineva acum cumpărători pentru, să zicem, 2.000.000 tone de sorg? Şi la ce preţ? Şi pentru că am ajuns din nou la bani, cine poate concura fermierii români la cultivarea de porumb, îi poate concura şi la cultivarea de sorg. Pentru că problema principală este la mentalitate.
De ce abordăm acest subiect?
Una dintre activităţile noastre este managementul tehnologic de fermă. Adică nu vindem produse către fermă, ci arătăm fermierului unde este oportun să intervină, cu ce lucrări şi care produse sunt mai profitabil a fi folosite. Şi toate astea numai după ce verificăm în teren întreaga suprafaţă pentru care avem contract de monitorizare. Iar verificarea se face de fiecare dată înainte de a emite o recomandare de lucru.
Una dintre aceste ferme cu capital francez avea în lucru cca. 7.000 ha în zona colinară a judeţului Timiş. Solurile erau subtipuri diferite de preluvosol, luvosol şi aluviosol cu pH 5,2-6,2 şi fenomene de stagnogleizare, gleizare, podzolire, levigare, compactare. În decursul anilor de monitorizare a culturilor din fermă am întâlnit şi identificat, între altele:
– carenţă de magan pe soluri cu exces de mangan;
– carenţă de cupru;
– Macrophomina la sfeclă şi la soia;
– îngheţ la spicul de grâu;
– Fusarium pe nodul de înfrăţire la grâu;
– levigare erbicide peliculare la sorg, până la adâncimea de semănat.
Această fermă cultiva în fiecare an o suprafaţă de 400-700 ha cu sorg, cultură înfiinţată în condiţii foarte diverse şi pe care am avut-o în monitorizare intergrală timp de 8 ani. Poziţia culturii de sorg era de a înlocui porumbul care risca să fie semănat prea târziu, iar recolta era contractată anticipat.
Acesta este contextul în care abordăm câteva elemente tehnologice şi economice pentru cultivarea sorgului.
Foto 1. Sorg alb şi sorg roşu
1. Cine este potenţialul cumpărător pentru sorg?
Cunoaşterea răspunsului la această întrebare se poate dovedi important şi din punct de vedere tehnologic pentru a putea decide ce fel de sorg să fie cultivat: sorg alb sau sorg roşu (foto 1.). Formele de sorg cu bobul roşu au un conţinut ceva mai mare în tanin, aspect care poate fi limitativ în unele reţete de furajare.
Distanţa dintre rânduri poate fi de 50 cm (mai bine) sau 70 cm (merge şi aşa, dar creşte riscul de reîmburuienare).
Foto 2. Importanţa erbicidării preemergente la sorg
2. Care este cel mare pericol pentru cultura de sorg?
Răspunsul este unul singur: BURUIENILE MONOCOTILEDONATE, dar şi unele buruieni dicotiledonate pentru că intervalul de aplicare a erbicidelor este mai scurt.
Foto 2. Erbicidarea premergentă este cea mai eficace modalitate de a reduce riscul îmburuienării cu monocotiledonate a culturii de sorg. Erbicidele selective pentru sorg sunt cu acţiune peliculară; noi am recomandat preponderent S-metolaclor şi dimetenamid. Tehnologic, trebuiesc asigurate condiţii de eficienţă a erbicidării, de aceea pregătirea patului germinativ trebuie să fie foarte bună. Totuşi trebuie luat în calcul că aceste erbicide nu combat TOATE buruienile monocotile. Iar lipsa de umiditate din sol le poate reduce eficacitatea (foto 2, dreapta), însă asemenea situaţii se mai rezolvă parţial prin prăşit.
Foto 3. Riscul îmburuienării cu graminee a culturii de sorg
Foto 3. Comparaţi zona neerbicidată din partea de sus a imaginii cu exemplul de eficacitate mai redusă din foto 2. În situaţii ca şi cea din foto 3 cultura de sorg este compromisă, prăşitul nemaifiind de nici un folos. De aceea erbicidarea preemergentă este bine să fie considerată necesară şi urgentă; adică de făcut azi, pentru că la noapte ar putea să plouă. Rezerva de sămânţă de buruieni este fantastică chiar şi în parcele lucrate bine an de an.
Pentru o toleranţă sporită la erbicidele peliculare sămânţa de sorg se tratează cu safene-ri. Însă am fost nevoiţi să erbicidăm şi parcele semănate cu sămânţă netratată, iar problemele au fost minore.
Foto 4. Aceeaşi parcelă – zone diferite – risc diferit de îmburuienare
Foto 4. Distribuţia speciilor de buruieni în aceeaşi parcelă nu este uniformă, după cum neuniformă este şi intensitatea îmburuienării. Cum am spus mai sus, erbicidele selective pentru sorg nu combat toate buruienile monocotile, iar cele cu spectru mai larg nu sunt selective pentru sorg.
Pentru a rezolva problema de aici s-a adus din Franţa erbicid cu aplicare postemeregntă omologat la sorg pentru controlul buruienilor graminee. Explicaţia de pe etichetă era foarte vagă, cu câteva specii de buruieni date ca exemplu. După aplicare nu am constatat nici un fel de eficacitate asupra vreuneia dintre speciile de graminee prezente, nici mai mici şi nici mai mari.
Foto 5. Buruienile graminee pot compromite total cultura de sorg
Foto 5. Densitatea mare de buruieni graminee compromite total cultura de sorg. Noi facem experienţe, iar prin contract avem obligaţia să căutăm soluţii favorabile fermei, nu comercianţilor. Nefiind omologate erbicide postemergente pentru combaterea monocotilelor din cultura de sorg, am făcut experienţe cu erbicide omologate la orez, însă nici unul din cele testate nu a fost selectiv pentru sorg.
