„Cine are informația poate controla situația.”
Mr. LUCAS – program pentru controlul costurilor şi maximizarea profitului
https://www.agrigrow.ro/product/programul-mr-lucas/
3. Care sunt riscurile fitosanitare ale sorgului?
3.1. Dăunătorii
a. Afidele. Comparativ cu porumbul, sorgul este mai intens atacat de afide. Cine vrea să cultive sorg cu regularitate este bine să ia în calcul şi faptul că, estimativ, în 3 ani din 5 ar putea fi necesare tratamente fitosanitare pentru combaterea afidelor.
b. Sfredelitorul tulpinilor de porumb. Sorgul este mai intens atacat decât porumbul şi de Ostrinia nubilalis. Frecvent adulţii de Ostrinia apar prima dată în sorg şi apoi în porumb. Ca şi la porumb, controlul dăunătorului este dificil şi nu este atât de simplu ca şi în reclame. Adulţii apar în valuri, iar zborul adulţilor este după înserat. În anii favorabili sunt 3-4 vârfuri de zbor.
Pentru o combatere mai bună este bine să se combine mai multe metode: duşmanii naturali, soluţiile dulci, insecticide. Însă chiar şi aşa este necesară o combatere unitară pe suprafeţe cât mai mari. Parcele intercalate rămase netratate fac ca eficacitatea combaterii să fie mult diminuată.
Foto 6. Bolile foliare pot fi periculoase pentru cultura de sorg
3.2. Bolile
a. Helmintosporioza este frecventă şi păgubitoare în cultura de sorg. În funcţie de mersul vremii şi sensibilitatea hibridului, boala poate să apară mai devreme sau mai târziu (foto 6). Necombătută, duce la diminuarea suprafeţei foliare (foto 7) şi, implicit, la reducerea producţiei.
În anii favorabili bolii, la apariţia primelor simptome este necesară aplicarea de fungicide. Atenţie: în practică sunt mai puţine fungicide eficiente decât în cataloage. Pot fi ani în care un singur tratament fitosanitar să nu fie suficient; după cum pot fi ani în care să nu fie necesară protecţia întregii suprafeţe. Observarea atentă a câmpului este profitabilă.
Între hibrizi pot fi diferenţe de toleranţă la acest patogen.
Foto 7. Pe vreme favorabilă şi la hibrizi sensibili aplicarea de fungicide este necesară
b. Fusarioza este şi ea prezentă în cultura de sorg. Unele specii de Fusarium atacă în zona coletului şi sunt mai dificil de controlat. Alte specii de Fusarium se dezvoltă pe panicul. De regulă, la apariţia simptomelor vizibile aplicarea de fungicide este tardivă. Oricum, controlul fusariozei paniculului este dificil; în anii favorabili boala poate să apară, dar mai puţin intens, chiar după fungicide aplicate corect (moment, produs, doză).
În cei 8 ani de monitorizare a sute de hectare am mai întâlnit sporadic viermi sârmă, răţişoara, bacterioză, carenţe de nutriţie. Însă pagubele produse au fost fără importanţă economică.
Foto 8. Cultură de sorg cu stare fitosanitară foarte bună
În foto 8 este prezentată o cultură de sorg cu o stare fitosanitară temporar foarte bună. Dar sacii încă nu sunt în căruţă.
Foto 9. Câmp de experienţă cu hibrizi de sorg
Foto 9. Câmp de experienţă cu hibrizi de sorg
Sortimentul de hibrizi de sorg din piaţă este mult mai redus comparativ cu sortimentul de hibrizi de porumb. În cataloage prezentarea este frumoasă, şi este normal să fie aşa. Însă, pentru a alege cei mai potriviţi hibrizi pentru ferma la care aveam contractul de management tehnologic am organizat experienţe riguroase, randomizate, cu câte 3 repetiţii (foto 9). Experienţele au fost executate cu maşinile agricole din fermă.
Tabelul 1. Comparaţie între potenţialul de producţie al sorgului şi porumbului
În tabelul 1 sunt prezentate comparativ rezultatele medii obţinute în experienţele cu hibrizi de sorg şi în experienţele cu hibrizi de porumb. Apreciem că situaţia este uşor de înţeles, aşa că nu facem alte comentarii.
4. Se fură sorgul?
Da, se fură.
5. Cum se recoltează?
Boabele se recoltează cu combina direct din lan. Tulpinile pot fi verzi, aşa că poate fi necesară tăierea paniculului imediat sub inserţie. Poate fi necesară uscarea boabelor.
Fermele care mai au animale pot recolta masa vegetală a tulpinilor din a doua trecere.
Deci este acum sorgul o alternativă reală la porumb? Cultivarea sorgului nu este o poveste romanţată, tehnologia nu este mai ieftină ca şi la porumb, iar producţiile sunt frecvent mai mici. Însă cu piaţa potrivită poate fi o cultură atractivă. Dar cine sunt acum cumpărătorii de cantităţi importante de sorg?
Cultivarea sorgului nu este nici o luptă de dus, nici cu planta, nici cu natura. Este doar o chestiune de înţelegere a plantei şi a locului. A locului în care se pune planta, dar şi a locului omului în mecanismul economic. O mică neatenţie şi cel care se crede puternic devine din călăreţ, călărit. Chiar dacă mai bate timid din picior, poartă hăţuri şi se mândreşte cu ele.
Nu uitaţi că cel mai bine este când nu ai nevoie de ajutorul nimănui, prin nici o schemă. Iar dacă trebuie ajutor, cel mai bun este cel pe care ţi-l dai singur.
Aici am prezentat câteva elemente succinte din experienţa noastră profesională. Însă pot să apară şi alte detalii şi situaţii care să solicite atenţia cultivatorului. De aceea documentarea prealabilă serioasă este necesară.
