Motto: „Această carte mi-a schimbat viaţa! N-am citit-o încă, dar îmi plac coperţile.”
CARENŢE DE NUTRIŢIE LA GRÂU
https://www.agrigrow.ro/product/graul-carente-de-nutritie/
În anul agricol 2014-2015 unul dintre câmpurile noastre de experiențe (foto 1) a fost amplasat pe terenul S.D.E. Timișoara și a fost pus în teren și fertilizat cu mașini agricole ale fermei Agro Nevada. În acest câmp de experiență au fost 40 de soiuri de grâu comun, 4 soiuri de grâu dur și 8 soiuri de triticale. Unele dintre soiurile de atunci încă sunt în piață, altele nici nu au mai intrat în comercializare.
Foto 1. Câmp de experienţă cu soiuri de cereale păioase – 44 soiuri de grâu şi 8 soiuri de triticale
Însă acest câmp de experiență a adus și alte învățăminte, dintre care unele își arată acum potențiala utilitate, dacă sunt înțelese. Le vom aborda în cele ce urmează.
Foto 2. Elevi de la un grup şcolar din Franţa în vizită la câmpul de experienţă
A. Oamenii nu sunt atât de diferiţi pe cât ar putea să pară. Ba chiar sunt foarte asemănători îndeosebi în comportament şi reacţii. Și au obiceiuri foarte familiare.
În ziua de 25 martie am fost sunați de un cadru didactic de la Universitatea de Științe Agricole din Timișoara. Persoana ne-a spus că a doua zi vor avea în vizită un grup de studenți din Franța, și că, în afară de câteva laboratoare și amfiteatre, nu prea au ce să le arate. În acest context ne-a întrebat dacă ar putea să-i ducă la câmpul de experiență făcut de noi și, bineînțeles, să lase impresia că ar fi făcut de cadre didactice și studenți de la Universitate. Am făcut greșeala că am acceptat. Grupul în câmp este în foto 2.
În câmp, imediat grupul s-a fragmentat în mai multe minigrupuri:
– minigrupul 1 – câțiva interesați. Eu (cu săgeata albă) explicam, iar cei mai intreresați au fost doi profesori din grup (cu buline albe) care deja știau cel mai mult dintre cei veniți;
– minigrupurile 2 și 4 – persoane stinghere, care priveau de la distanță și care nici între ei nu prea vorbeau;
– minigrupul 3 – persoane care, deși veniseră de la mare distanță, aveau de discutat tocmai atunci subiecte care nu sufereau amânare.
Multe le fac oamenii din obicei. Arealul geografic nu determină calitatea oamenilor. Noi am văzut în afară și lucruri bune și mai puțin bune. Și noi românii suntem ca și alți oameni: unii foarte buni, alții care presupun că ei le știu pe toate.
B. Mare grijă cui acordați încredere și în cine vă puneți speranța! În minigrupul 5 (foto 2) erau cadre didactice de la Universitate care ar fi trebuit să fie gazde. Nu mai fuseseră în câmp, dar dezinteresul lor era total!
C. Nu poți fi tratat mai bine decât te consideri a fi. În câmp am observat că adolescenții păreau cam tineri pentru a fi studenți. I-am întrebat de la ce școală sunt și au spus că sunt de la un grup școlar agricol, un fel de școală profesională.
Nouă ni s-a părut cam nelaloc atitudinea cadrelor didactice de la universitate care se mândreau că au vizită un grup de studenți. Nu ne-a sporit cercul de prieteni atunci când i-am întrebat dacă ei consideră USAMVB Timișoara la nivelul unui grup școlar agricol din Franța.
Considerație. Obiceiurile oamenilor şi grupurilor sunt în bună parte comune și sunt obiceiuri instinctuale și obiceiuri determinate. Numai naivii pot crede că acestea nu au fost și nu sunt studiate și că nu există obiceiul de a se folosi de obiceiuri. Deși nu sunt legi și nu sunt obligatorii, mari afaceri și mari schimbări se bazează pe constanța obiceiurilor.
Foto 3. Soi de grâu cu răsărire foarte întârziată şi foarte rară
D. Știința nu poate explica totul. Știința se bazează pe fapte, dar și pe ipoteze. Deci se mai poate înșela! Tocmai așa are loc progresul…
În toamnă două soiuri de grâu au avut un răsărit foarte deficitar, la unul dintre ele parcelele fiind aproape goale, doar cu plante sporadice (foto 3). La o asemenea situație în fermă, chiar și noi am fi recomandat resemănarea.
Înspre desprimăvărare diferența era încă foarte evidentă.
Foto 4. Soiul de grâu din foto 3 la începutul lunii mai şi la începutul lunii iunie
Însă minunea s-a produs! Deși plante mai rare, acestea au înfrățit foarte bine iar soiul avea un aspect rezonabil la începutul lunii mai (foto 4.). Producția a fost de 6.542 kg/ha. Însă a fost cea mai mică dintre soiurile de grâu, producția maximă fiind de 9.305 kg/ha. Comparativ cu alți ani și soiuri, apreciem că acest soi a piedut cca. 1.500 kg/ha.
Însă situația extremă a fost alta, când soiurile de grâu au fost semănate în 26 noiembrie și au răsărit toate după 10 martie. Producțiile au fost între 5.630 – 7.350 kg/ha.
E. Nu există corelație liniară între doza de îngrășăminte și producție.
La câmpul de experiență fertilizarea a fost N119 : P67. În restul parcelei fertilizarea a fost N190 : P90. La soiul Apache producțiile au fost de 9.130 kg/ha în experiență și de 8.500 kg/ha în restul parcelei. Din punct de vedere experimental și agronomic, producțiile sunt comparabil egale. Însă fermierul avea obiceiul să-și facă următorul calcul: 8 tone/ha x 24 kg N/tonă = 192 kg azot.
Reamintim noțiunile de doză minim economică, doză optim economică și doză maxim economică.
Foto 5.Tehnică de mascare a realității. Funcționează și este cerută și folosită ca surogat pentru reparație serioasă.
Priviți situația din foto 5. Cam așa au ajuns să funcționeze subvențiile. Unii le revendică, alții și le iau. Însă problema de fond este cunoscută și perpetuată.
Sunt filme documentare serioase și despre mierea de albine contrafăcută, și despre folosirea dincolo de prevederile legale a antibioticelor în creșterea animalelor și a păsărilor în țări din vestul Europei. Problemele s-au dovedit a fi cunoscute de „autorități”, însă salariul funcționarilor este independent de ele.
Toate fotografiile sunt originale și aparțin autorilor. Preluarea interzisă.
