IDEI, AFACERI ŞI PROFIT ÎN AGRICULTURĂ

Oamenii buni nu au nevoie de legi pentru a acţiona responsabil, iar oamenii răi vor găsi întotdeauna o modalitate de a le ocoli” – Platon.

Mr. LUCAS – tratează dependenţa fermierilor de subvenţii
https://www.agrigrow.ro/product/programul-mr-lucas

1. Limbă şi limbaj

Singura constantă este schimbarea. În limbaj schimbarea începe cu preluarea unor cuvinte noi din alte limbi. De exemplu, la vorbitorii de limbă română pot fi auzite frecvent cuvinte ca smart, cool, vibe, ş.a. Urmează schimbarea de atitudine a unor persoane, cu preponderență la indivizii cu personalitate cameleonică. Chiar apar ocupaţii noi, ca şi cea de influencer.

Unele dintre schimbările de atitudine şi comportament sunt multe diluate în timp de grupurile sociale mari. Alte schimbări rămân și devin obișnuințe. Însă frecvent se ajunge la o percepţie nouă a conţinutului unor cuvinte şi expresii, chiar vechi în limbaj. Un exemplu bun este expresia „Mi-a venit ideea…..”. Numai pentru a ilustra această situaţie apelăm la o ştire apărută cu un pic de vreme în urmă despre un fermier care spunea: „Mi-a venit ideea după ce am văzut aşa ceva în Austria…”. Conform înţelesului clasic al expresiei, această declaraţie este echivalentă cu Sunt un hoţ pentru că am furat o idee. De ce? Pentru că acest dar numit idee vine numai primei persoane care o şi face, iar astfel ideea nevăzută se transformă în ceva ce ochii pot vedea. Toţi ceilalţi preiau ideea şi eventual o adaptează, ceea ce poate fi chiar necesar pentru progres. Deci o formulare cinstită ar fi Am văzut în Austria şi am făcut şi eu. Există posibilitatea ca şi cel din Austria să fi preluat ideea din altă parte.

Altă expresie frecvent folosită cu denaturarea înţelegerii iniţiale este „Am făcut un experiment”, aceasta cu importante potenţiale consecinţe nefavorabile în rândul fermierilor. Oricine are libertatea să facă „experimente”, însă cele la care se face referire au reguli standardizate și stricte de executare tocmai pentru ca rezultatele să fie cât mai puțin influențate de erori văzute și nevăzute. Extinderea unor rezultate obținute întâmplător și fără o cauză clară poate fi păgubitoate pentru un fermier. Iar acesta nici măcar nu știe de unde i se trage.

Foto 1. Fermieri la proteste: stânga – în Germania; dreapta – în Grecia

O exemplificare a denaturării comportamentale este ilustrată în foto 1 (sursa imaginilor este menţionată) cu aspecte de la protestele fermierilor din Germania şi Grecia. Nu comentăm nimic despre persoane, nici despre oportunitatea protestelor unor fermieri care spun singuri că le-a ajuns cuţitul la os și că sunt în pragul falimentului; doar priviţi feţele oamenilor de la proteste şi trageţi singuri concluzia…

Fermierii nu trebuie să uite nici un moment că la bază fac o afacere şi numai în secundar produc mărfuri alimentare. La un moment dat aceste mărfuri pot fi prea multe sau prea scumpe. Iar afacerile au două reguli care trebuiesc înrămate şi puse pe perete de oricare om de afaceri începător:

1. Regula de aur a afacerilor: CINE ARE AURUL, FACE REGULA!
2. În afaceri nu există prânz gratuit.

Exemplificare. La cumpărarea de input-uri fermierilor li se fac oferte și ei aleg. Acum aurul este la ei, decizia le aparține. Pe ce fel de criterii își fundamentează decizia, este o altă poveste. Însă odată decizia luată, aceasta începe imediat să producă consecințe; care nu vor fi plăcute dacă temelia deciziei este șubredă.

Observaţie. În această perioadă de proteste a continuat acordarea premiilor de fermieri campioni, iar cei care le primeau au declarat producţii excelente şi se afişau unul mai vesel ca altul pentru că au fost lăudaţi. Întrebare pentru fermierii protestatari: este de bine sau de rău?

2. Suntem în Europa de 2.000 de ani

Alte exemple de expresii intrate în limbajul cotidian ar mai putea fi „valori europene”, „europenism”, „lumea civilizată”, îndemnul „Să intrăm în Europa”, etc. Toate acestea sunt doar unul dintre aspectele de manifestare ale robiei psihologice, fenomen despre care filosofii antici au vorbit acum cca 2.700 de ani (vezi curentul stoic). Face parte din mentalitatea umană şi reflectă comportamentul unora de a se subaprecia singuri, de a avea o atitudine servilă faţă de cei pe care ei îi consideră superiori. Aceste persoane generalizează, posibil pentru a nu se simţi singure în lumea lor. Atitudinea servilă este adesea însoţită de avantaje sau speranţa unor avantaje materiale. Acest comportament nu este specific poporului român ci are o răspândire largă şi este doar unul dintre aspectele robiei psihologice.

Perfecţiunea socială şi materialistă este utopie. Pe lângă părţile bune, „lumea civilizată” are problemele ei, însă a învăţat foarte bine nişte lecţii. Oamenii simpli văd asta, dar nu vor sau nu pot să înţeleagă. Este tot mai evident că în Europa toţi sunt egali, dar unii sunt mai egali decât alţii; însă asta este o altă poveste.

Aici s-ar putea potrivi un citat atribuit matematicianului român Grigore Moisil: „0¹=0; 0²=0; ….; 0ⁿ=0. Concluzia: o nulitate ridicată la putere rămâne tot o nulitate.” Dacă Grigore Moisil nu ar fi fost român poate că ar fi fost luat în seamă mai mult de conaţionali.

III. Istoria se repetă

La Şcoala Vieţii, atât de dragă unora, lecţiile se repetă până sunt învăţate. Este o şcoală foarte dură pentru că întâi se dă examenul după care se învaţă autodidact lecţia. Cine nu s-a prins, va da din nou examenul. De câte ori? Până se prinde care este lecţia.

1. Cine n-a auzit povestea cu calul troian? Concluzia poveştii este „Timeo Danaos et dona ferentes” adică „Să te temi de greci şi când aduc daruri.” După cât este de încărcată de simboluri, nu este exclus ca povestea să fie chiar asta – o poveste, dar una de ţinut minte! Însă poporul grec a rămas cu o ştampilă.
2. Albă ca Zăpada şi cei 7 pitici este o poveste populară culeasă de Fraţii Grimm în anul 1812. Povestea era spusă în toate grădinițele. Era discutată, dar neexplicată. Frumoasa era să dea ortu popii pentru că a muşcat din mărul otrăvit. Noroc cu prinţul…

Ce au în comun aceste două poveşti? Şi celor din cetatea Troia şi frumoasei Albă ca Zăpada oameni prefăcuţi le-au oferit daruri otrăvite, iar ei au acceptat aceste daruri otrăvite. De ce? Pentru că ochii le-au plăcut, inima le-a dorit, şi cine să mai asculte glasul raţiunii? Este important de subliniat: darurile otrăvite au fost oferite şi au fost acceptate.

Chiar una dintre regulile escrocheriilor avertizează că tot ce pare prea frumos să fie adevărat, de cele mai multe ori aşa şi este.

(continuare în partea a II-a)