„Cine nu deschide ochii, deschide punga!”
https://www.agrigrow.ro/product/bolile-graului-si-orzului/
În orice afacere agricolă de cultivare a plantelor, culturile agricole profitabile nu se fac de la sine ci sunt supuse permanent atacului de boli, dăunători și competiției cu buruienile. Această realitate face ca profitabilitatea unei culturi să fie direct proporțională și cu priceperea fermierului.
La culturile de câmp controlul bolilor și dăunătorilor se face după două metode generale de abordare:
Metoda 1. – Dacă tot intru în câmp (de ex. la erbicidat) mai pun și … (de ex. un fungicid, un insecticid).
Metoda este aplicată pe scară largă în special de fermierii care au deficiențe în a identifica corect bolile și dăunătorii, dar și de fermierii care nu își fac timp să monitorizeze adecvat starea culturilor în ceea ce privește riscul bolilor și dăunătorilor. Această abordare are două mari inconveniente:
– crește costurile de producție prin aplicarea frecvent inutilă de produse;
– scade potențialul de producție al culturilor din cauza specificului de folosire frecventă a produselor cu acțiune sistemică pe culturi sănătoase.
După această metodă, de exemplu la cultura grâului pot fi aplicate 3-4 tratamente fitosanitare. Costul total este ușor de calculat.
Metoda 2. – În preajma P.E.D. (pragul economic de dăunare)
Este abordarea cea mai profitabilă în controlul multor boli și dăunători la culturile de câmp, însă presupune un nivel avansat de profesionalism.
Cum se stabilește P.E.D.?
– se cuantifică frecvența și intensitatea atacului de boli și dăunători;
– se calculează gradul de atac;
– gradul de atac se bonifică cu potențialul de dăunare specific pentru fiecare boală sau dăunător și se află gradul de pagubă;
– dacă paguba potențială egalează sau depășește costul tratamentului fitosanitar, se intervine cu aplicarea.
După această metodă, de exemplu la cultura grâului pot fi aplicate 1-1,5 tratamente fitosanitare. Economia directă de bani este ușor de calculat. La aceasta se adaugă avantajul costului de producție mai redus.
Însă sunt și excepții de la această metodă de abordare. Unele boli și unii dăunători se combat la apariția condițiilor climatice și/sau biologice favorizante. De exemplu: fusariozele, putregaiul alb, ploșnițele cerealelor.
Însă cu toată priceperea fermierului și grija acordată culturilor, în câmp pot să apară boli care sunt foarte dificil de estimat și foarte dificil sau imposibil de controlat până acum. Aceste boli produc pagube importante în anii în care evouția lor este favorizată climatic. Un exemplu sunt bolile de colet și nod de înfrățire la grâu și sunt ilustrate în foto 1, 2, 3.
Foto 1 – anul 2011 – pagube produse la grâu de boli pe colet și pe nodul de înfrățire
Foto 2 – anul 2014 – pagube produse la grâu de boli pe colet și pe nodul de înfrățire
Foto 3 – anul 2023 – pagube produse la grâu de boli pe colet și pe nodul de înfrățire. Se poate observa atacul în vetre. Zonele în care plantele au căzut sunt zonele cu plante sănătoase.
Foto 4 – prezentare produs de protecție fitosanitară
În foto 4 este un exemplu de prezentare pe internet a unui fungicid. Este recomandat la cereale păioase, dar este omologat la culturile de legume. Atenție la credibilitatea informațiilor.
Observațiile atente în teren sunt necesare. Ilustrare în foto 5 și 6.
Foto 5 – gândacul lucios pe rapiță – atac la apariția adulților. Distribuția dăunătorului nu este uniformă. Unele plante sunt puternic atacate, altele sunt fără dăunători.
Foto 6 – gândacul lucios pe rapiță – atac masiv la începutul înfloritului. Fotografia este făcută a doua zi după aplicarea de insecticid de contact.
Foto 7 – polifagia dăunătorilor. Aici gândacul lucios al rapiței (1, 2, 3) și țânțărașul silicvelor de rapiță (4).
Uneori numele uzual al bolilor și dăunătorilor poate produce nedumeriri. „Tot stropim toți de ani de zile și tot nu scăpăm de boli și dăunători?” Da, și este bine așa. Nu pentru comerț, ci pentru că în complexitatea naturii fiecare are locul său. Iar dispariția unei specii, chiar dacă uneori este boală sau dăunător, poate avea consecințe dramatice greu de anticipat.
Fenomenul se numește polifagie și este ilustrat în foto 7 cu gândacul lucios al rapiței și cu țânțărașul silicvelor de rapiță. Deși deranjează când produc pagube în cultura de rapiță, aceștia se regăsesc și pe alte plante spontane sau cultivate și explică modalitatea acestora de perpetuare a speciei.
Foto 8 – porumb – plantule colorate în alb și roz – cauză necunoscută
De parcă cele de până aici nu sunt sunt suficiente, mai pot să apară și situații cu cauze necunoscute. Exemplu în foto 8. După răsărire, plănțulele de porumb au avut culoarea albă și roz.
– fenomenul a fost la un singur hibrid;
– din toate parcelele afectate, una singură și-a revenit;
– la resemănarea aceluiași hibrid între rândurile albe, plantele răsărite au fost verzi;
– la resemănarea integrală a parcelelor afectate, toate plantele au fost verzi și s-au dezvoltat normal.
Toate fotografiile sunt originale și aparțin autorilor.
Preluarea interzisă fără menționarea sursei şi link activ.
