Motto: „Cine nu deschide ochii, deschide punga!”
Mr. Lucas asigură creşterea profitului oricărei ferme
Este îndeobşte acceptată ca fiind bună situaţia în care omul se poate bucura de rodul muncii sale. Însă într-o fermă agricolă acest rod este în fapt un folos al fermierului ca urmare a priceperii pe care acesta o are în a da plantelor ceea ce acestea îşi doresc. Deci rodul este al plantelor, iar fermierul are folosinţa rodului.
Acest rod al plantelor are forme biologice diferite în funcţie de planta cultivată. În fermele de cultură mare rodul plantelor este cel mai frecvent format din multitudinea de seminţe pe care plantele le formează iar fermierul le recoltează, constituind producţia agricolă.
Cantitativ, producţia agricolă are câteva elemente constitutive care o influenţează în mod direct, iar aceste elemente au un anumit grad de specificitate pentru diferitele culturi agricole. De exemplu, pentru grâu aceste elemente de producţie sunt:
-tiparul comportamental al soiurilor (de producţie panificabilă sau amelioratoare de calitate)
-densitatea spicelor,
-numărul de boabe în spic,
-masa a 1.000 de boabe,
-masa hectolitrică.
Foto 1. Variaţia producţiei şi a unor elemente de producţie la grâu în judeţul Timiş
Interacţiunea dintre aceste elemente duce la nivelul producţiei obţinute. Însă fiecare dintre aceste elemente de producţie este influenţat individual, şi nu în acelaşi timp şi nici cu aceeaşi intensitate, de specificul pedoclimatic al locului şi anului, de tehnologia aplicată şi de perioada de vegetaţie a soiurilor (timpurii sau tardive). La aceste influenţe externe fiecare soi reacţionează individual. Toate acestea fac ca evoluţia culturilor să fie puţin predictibilă.
Un exemplu în aceste sens este în foto 1 cu cinci soiuri de grâu în trei ani consecutivi, extrase din experienţele făcute de noi. Densitatea la semănat a fost de 450 b.g./m.p., iar fertilizarea a fost cu N 120 kg/ha şi P 60 kg/ha în fiecare an şi pentru toate soiurile. În aceste condiţii, varianţiile pe ani au fost:
-pentru densitatea spicelor – 111 – 236 spice,
-pentru numărul de boabe/spic – 3 – 22 boabe,
-pentru producţie – 2.595 – 5.094 kg/ha.
Precizare importantă: în tabelul din foto 1 cele mai mari producţii au fost în anul 2021, anul în care la sfârşitul lunii februarie şi începutul lunii martie câmpurile cu grâu erau maro (foto 2) din cauza gerului din februarie. Au fost perioade cu ger şi în luna martie. La începutul lunii aprilie au fost 4 nopţi succesive cu minus 4 şi minus 5 grade. Şi totuşi producţiile au fost excelente!
Foto 2. Grâu după minus 11 grade Celsius în data de 13 februarie, ger survenit după o perioadă de iarnă blândă.
Având toate observaţiile, putem spune că cea mai mare influenţă asupra producţiei a fost dată de numărul de boabe/spic şi de masa a 1.000 de boabe.
Spicul se diferenţiază în planta de grâu la desprimăvărare (foto 1 stânga). Odată această fenofază depăşită, s-a stabilit o limită de netrecut: pe plantă nu pot fi mai multe boabe; în cel mai bun caz pot fi păstrate cele care s-au constituit şi numai de acest rod al plantelor se va putea bucura fermierul. Asupra diferenţierii spicului, într-o tehnologie rezonabilă, cea mai mare influenţă o au condiţiile de mediu.
Doar cu un pic de bunăvoinţă se poate imagina complexitatea evoluţiei şi interacţiunii elementelor care contribuie la producţia agricolă, rodul şi folosul dorit de fermier.
Facem experienţe agricole pe cont propriu de 24 de ani. Facem management tehnologic de fermă de 19 ani. Pe baza acestei experienţe profesionale afirmăm că situaţiile economice dificile pe care le reclamă tot mai mulţi fermieri au
-ca rădăcină principală – scăparea totală de sub control a elementelor de cost de producţie;
-ca rădăcină secundară – visarea necontrolată.
Foto 3. Păr – comparaţie între numărul de flori şi numărul de fructe pe acelaşi pom în anul 2024
Chestiunea cu elementele de producţie şi influenţarea puţin predictibilă a lor de către vreme este valabilă pentru orice plantă de cultură. Spre exemplu, la pomi
-numărul de flori care leagă fructe este incomparabil mai mic decât numărul total de flori (foto 3). Pe părul din fotografie sunt 34 de pere, un rod bogat comparativ cu mărimea pomului;
-după legarea florilor, pe parcursul formării fructelor au loc mai multe etape de cădere fiziologică a fructelor (foto 4 şi foto 5) prin care printr-un mecanism neelucidat pomul încearcă să reţină cât poate duce. În final ajung la maturitate frecvent mai puţin de un sfert din numărul de fructe legate.
Foto 4. Căderea fiziologică a fructelor la vişin. Fructele roşii din dreapta vor cădea, nu sunt la începutul coacerii.
Foto 5. Căderea fiziologică a fructelor la cireş şi la prun
Însă ce facem cu plantele ornamentale? Multe plante ornamentale decorează prin frunze sau aduc în viaţa noastră o minunăţie şi o bogăţie de flori (foto 6). Însă nu au fructe comestibile şi nici nu formează cantităţi mari de seminţe. Deci plantele decorative nu au rod?
Foto 6. Diferenţa între arbore decorativ şi pom fructifer
Ba da! Plantele decorative au rod! Şi chiar un rod bogat! Pentru că ele fac ceea ce se şi aşteaptă de la ele: frumuseţea este rodul lor, aduc frumosul între oameni. De ar face toţi oamenii la fel…
Vă dorim vreme bună. Pentru că la vremuri contribuim fiecare dintre noi.
Toate fotografiile sunt originale și aparțin autorilor. Preluarea interzisă fără menționarea sursei şi link activ.
