Motto: „Cine are informația, poate controla situația!”
Programul Mr. LUCAS – siguranţa profitului oricărei ferme
Nu suntem opozanţii ideilor noi, nici a elementelor vechi şi utile aduse în actualitate. Agricultura este un sistem foarte complex, iar când se bate apa în piuă despre o modalitate sau alta de a face agricultură sună a pistă falsă mai degrabă decât a progres. Cu atât mai mult cu cât sunt prezentate ca variante diferite (şi noi), nu ca şi parte din întreg. De exemplu, sistemul no-till este prezentat ca fiind noua găselniţă, însă până la el drumul este destul de lung şi dificil. Şi costisitor.
Am putea compara situaţia cu un om serios care este întrebat de un călător încotro este Parisul. Omul serios consultă o hartă, îşi localizează poziţia, măsoară azimutul şi arată cu mâna direcţia potenţial corectă. Însă călătorul constată că nu poate s-o ia cu maşina peste câmpuri. Iar şoseaua o ia frecvent în alte direcţii decât cea care i s-a arătat şi trebuie să se orienteze mereu. Iar uneori şoselele sunt aglomerate. Dar în cele din urmă, mai dificil decât şi-a imaginat, ajunge şi la Paris şi constată cu neplăcere că viaţa este cam scumpă iar idealul este diferit de realitatea unei afaceri.
C. ELEMENTELE DE TEHNOLOGIE AGRICOLĂ – sunt cele care pot simplifica sau complica realitatea afacerii care poartă numele de fermă agricolă.
Aceste elemente de tehnologie sunt numeroase, însă ne oprim asupra câtorva.
Foto 11. Evoluţia culturii de rapiţă în funcţie de planta premergătoare.
Foto 11. Rotaţia culturilor este parte integrantă a asolamentului, iar o premergătoare potrivită aduce spor de producţie însemnat. Efectul mazării ca plantă premergătoare este evident şi după resemănarea rapiţei în data de 14 octombrie. Resemănarea a fost necesară pentru că prima cultură a fost smulsă din rădăcini de o vijelie.
Dar cu tot avantajul evident, a fost singurul an în care a fost semănată mazăre pentru că până în luna decembrie a anului de recoltă nici un bob nu fusese vândut.
Foto 12. Comparaţie între starea culturii de porumb în corelaţie cu epoca de semănat
Foto 12. Este unanim acceptată importanţa epocii de semănat ca element de tehnologie agricolă. Însă sunt şi ani în care socoteala de acasă nu se potriveşte cu cea din târg. În situaţia din fotografie cultura de porumb semănată în epoca acceptată ca fiind optimă a fost foarte afectată de secetă şi de arşiţă. În schimb pe o suprafaţă de 34 ha semănată în iunie ca şi cultură principală producţia a fost mult mai bună datorită câtorva ploi de la sfârşit de iulie şi prima jumătate a lunii august.
Deci 2024 nu este primul an secetos. Pe vest în 2022 au fost hibrizi de porumb care nici nu au mai dat mătasea.
Foto 13. Cultură de floarea soarelui răsărită neuniform şi îmburuienată aproape exclusiv cu o singură specie de buruiană.
Foto 13. Uneori realitatea ne arată că nu putem şti şi nu putem prevedea totul iar oricât de perfect ni s-a părut că am înşirat elementele de tehnologie agricolă, culturile arată dezamăgitor. Pentru situaţia din fotografie, putem presupune că răsăritul neuniform al florii soarelui se datorează stării neuniforme de umiditate din sol. Dar de ce a fost apă la unele plante iar la altele (cele mai multe) nu a fost apă suficientă pentru răsărit până după o ploaie? Şi cum de a răsărit aproape exclusiv o singură specie de buruieni? Şi cum de buruiana răsărită este tocmai buruiana cea mai dificil de combătut din floarea soarelui?
Foto 14. Exemplu pentru planificarea corectă a irigării culturilor
Foto 14. Apa este resursa limitatoare pentru cultivarea plantelor şi trebuie să determine tehnologia agricolă aplicată. Însă apa este şi o resursă limitată! De aceea trebuie folosită bine. Ce legătură este între panseluţele din fotografie şi o cultură de porumb, de exemplu? Nici una. Indiciul este în solul de lângă panseluţe pentru că aşa trebuie să arate şi solul dintr-o cultură de porumb după irigare: cu structura păstrată. Şi acest deziderat se realizează numai dacă debitul irigării este mai mic decât viteza de infiltrare specifică a apei. Specifică – adică diferă cu subtipul de sol.
Foto 15. Refacerea unei culturi de porumb după grindină
Foto 15. O vorbă veche între agronomi spune că „Irigarea fără ploaie e ca ……”. Dar şi când bate grindina! Însă porumbul aparent distrus se poate reface miraculos, dacă este afectat până într-o anumită fenofază.
Foto 16. Rapiţă – făinare spre sfârşitul perioadei de vegetaţie
Foto 16. Se spune că niciunul dintre cei care au renunţat nu a fost vreodată câştigător. Şi în acest an spre sfârşitul perioadei de vegetaţie la rapiţă s-a instalat făinarea. Ca şi în alţi ani în funcţie de circumstanţe, am explicat potenţialele consecinţe şi am recomandat aplicarea unui fungicid precum şi parametrii tehnici de execuţie.
Reacţia unui fermier a fost: „Exclus să mai intru în rapiţă!”, deşi existau toate resursele necesare. Noi respectăm decizia luată de fiecare în curtea lui. Alţii au aplicat imediat un fungicid specific. Deşi am explicat simptomele şi consecinţele potenţiale, fermierul care nu a aplicat fungicid ne-a sunat să ne spună că într-o parcelă a făcut 2.900 kg/ha, nu 4.000! Ne-am deplasat imediat în altă parcelă nerecoltată şi am identificat toate simptomele cunoscute de noi, dar uşor de trecut cu vederea la o privire generală. În parcele recoltate silicvele erau mărunţite, nu deschise şi cu jumătăţile aproximativ întregi.
„Avantajul” faptului că acest fermier nu a vrut să facă lucrarea a fost că am putut cuantifica paguba produsă, care a fost mare şi pentru aşteptările noastre. Evoluţia la netratat este evidentă în dreapta fotografiei (aspectul silicvelor), iar pagubele sunt în tabelul de mai jos, aşa cum ne-au fost transmise. Este ca şi cum constructorii unui pod nu-i mai fac legătura cu malul pentru că ei au făcut destul. Însă spre cinstea constructorilor de poduri, nu am văzut poduri neterminate şi date în folosinţă.
(continuare în partea a IV-a)
Toate fotografiile sunt originale și aparțin autorilor. Preluarea interzisă fără menționarea sursei şi link activ.
