AGRICULTURA ŞI FALSELE MODERNISME – SOLUL (partea V)

29/07/2024

Motto: „Pământul acoperă greşeala doctorului şi descoperă greşeala agronomului.”

Carenţe de nutriţie la porumb – identificator de câmp

(continuare din partea a IV-a)

Foto 21. În primăvară încă sunt vizibile traseele organelor active de la lucrarea de bază a solului

Foto 21. În primăvară încă sunt vizibile traseele organelor active de la lucrarea de bază a solului (preluvosol gleic). Jos: calitatea excelentă a pregătirii patului germinativ. Sus: în primăvară plantele sunt mai dezvoltate pe traseul organelor active de la lucrarea de bază a solului..

Foto 21 şi foto 22. Clasificarea solurilor în clase, tipuri şi subtipuri s-a făcut după proprietăţile acestora. Cunoaşterea numelui unui subtip de sol dintr-o anumită parcelă trebuie să aducă instantaneu în mintea fermierului principalele însuşiri ale acestuia, cel puţin din două motive:

-la amplasarea culturilor şi soiurilor este profitabil să se ţină seama şi de favorabilitatea naturală a subtipului de sol pentru planta şi soiul care se intenţionează a fi cultivat;

-în funcţie de caracteristicile subtipului de sol se decide cea mai potrivită lucrare a solului şi detaliile de executare (adâncime, moment, etc.).

În foto 21 este o imagine din câmpul de experienţe cu soiuri de cereale păioase din anul agricol 2019-2020. Premergătoare a fost rapiţa, iar lucrarea de bază a fost scarificarea la 20 cm adâncime. Calitatea ireproşabilă a pregătirii patului germinativ este vizibilă în partea de jos a fotografiei.

Particularitatea de lucru a scarificatorului este aceea că între organele active pot rămâne intervale în care solul este mobilizat la adâncime mai mică. În partea de sus a fotografiei sunt vizibile zonele de sol mobilizat mai adânc de organele active: în primăvară plantele erau evident mai bine dezvoltate pe zona de lucru a organelor active.

Foto 22. Traseele organelor active de la lucrarea de bază a solului sunt uşor de văzut

Foto 22. Traseele organelor active de la lucrarea de bază a solului sunt uşor de văzut şi după înspicat (preluvosol vertic) – plantele au crescut şi s-au dezvoltat mai bine după o mobilizare mai energică a masei de sol.

În situaţia din foto 22 traseul organelor active, cu sol mobilizat mai adânc, este vizibil până după înspicare.

Foto 23. Compactarea naturală la desprimăvărare a solului preluvosol levigat la cultura de grâu comparativ cu cernoziomul

Foto 23. Compactarea naturală la desprimăvărare a solului preluvosol levigat la cultura de grâu comparativ cu cernoziomul (în medalion).

În foto 23 este ilustrat gradul de compactare la care poate ajunge solul prelucrat. Lopăţica, una solidă, o aveam pentru a scoate plante cu rădăcină în vederea examinării. În luna martie, după o iarnă cu precipitaţii sub normalul zonei, atât am putut înfige lopăţica în sol. Or fi fost precipitaţiile mai reduse, dar era totuşi luna martie! Cum se poate compacta acest subtip de sol la no-tillage?

La acel moment situaţia caracteriza un areal geografic mai redus; cu atât mai mult fermierul trebuie să-şi cunoască foarte bine parcelele! Ce se potriveşte „mănuşă” într-o fermă, poate să nu meargă la fel de bine în ferma vecină.

A doua zi, pe subtipuri de cernoziom situaţia a fost cu totul diferită (în medalion): nici nu a fost nevoie de lopăţică.

Foto 24. Experienţe randomizate cu mulcirea solului la cultura de porumb

Foto 24. Experienţe randomizate cu mulcirea solului la cultura de porumb

Foto 24. Desigur că situaţia se poate schimba foarte mult în cazul mulcirii solului. Avem experienţe de câmp făcute cu mulcirea solului la cultura de porumb. Mulcirea a fost făcută cu materiale disponibile în fermă, inclusiv cu iarbă de grâu. De aceea spunem mereu că toate verigile tehnologice trebuiesc integrate şi adaptate armonios după specificul parcelei şi a plantei. Solul şi plantele nu reacţionează la dorinţă ci răspund la acţiunile întreprinse.

Ca şi curiozitate, în ciuda stării plantelor de la sfârşitul lunii mai, mulcirea a acţionat mult mai bine în anul 2023, situaţia cu plantele aparent debilitate din dreapta, sporul de producţie fiind de cca 20%!

Foto 25. Comparaţie la cultura de soia în sistem bio şi sistem clasic în aceeaşi fermă

Foto 25. Comparaţie la cultura de soia în sistem bio şi sistem clasic în aceeaşi fermă

Foto 25. Fiind foarte conştienţi de această complexitate arătată foarte succint în aceste 5 părţi, ne vine greu să acceptăm că ar putea fi oameni de bună credinţă care nu consideră ciudat modul actual de sprijinire a culturilor bio, mod care pare că încurajează risipa de resurse, inclusiv arderea inutilă de motorină. Tot respectul pentru cei pasionaţi, care reuşesc să pună în piaţă produse curate; aceştia îşi merită pe deplin acest sprijin!

Însă priviţi exemplul din foto 25 cu o cultură de soia în sistem bio şi una în sistem clasic, în aceeaşi fermă. În ceea ce priveşte cultura bio orice comentariu este de prisos, chiar dacă sunt acceptate bunele intenţii ale fermierului.

Deşi suntem convinşi că situaţia din foto 25 nu este singulară, acest exemplu nu este întâmplător, ci este ales tocmai pentru a ilustra dificultatea de a face culturi bio. În foto 26 este tot o cultură de soia bio din anul 2020 în aceeaşi parcelă ca şi cea din foto 25. Deci după 5 ani de rotaţie a culturilor în sistem bio, controlul buruienilor a rămas tot foarte dificil şi producţia marfă îndoielnică ca şi realitate fizică! Despre calitatea recoltei…

Foto 26. Soia în cultură bio în aceeaşi parcelă din foto 25

Foto 26. Soia în cultură bio în aceeaşi parcelă din foto 25

Deşi pentru fermier situaţia nu este un motiv de bucurie, în contextul general situaţia este foarte bună pentru că arată capacitatea naturii de a prezerva diversitatea biologică. Ar fi un dezastru ecologic dacă într-o parcelă în câmp se seamănă, de exemplu, soia şi răsare numai soia!

Asemenea situaţii sunt şi la alte plante de cultură, nu numai la soia. Despre micotoxinele din grâul bio ar putea fi scrise volume de studiu.

Complexitatea situaţiilor prezentate poate arăta motivul pentru care tehnologiile tip şablon au aplicare limitată şi pot da local rezultate, dar pot provoca şi neplăceri. De obicei tehnologiile şablon aduc fermierii în situaţia de a spune că ei au făcut tot, dar rezultatele nu sunt pe măsura cheltuielilor.

Deocamdată în ceea ce priveşte agricultura bio, agricultura organică, agricultura sustenabilă, agricultura conservativă, no-tillage, minimum tillage, produse prietenoase cu mediul, protecţia biologică, şi altele asemenea – nu prea sunt chiar foarte multe noutăţi sub soare. Sunt doar fermieri care încă nu au auzit de ele, o bună ţintă de afaceri profitabile cu marfă veche în ambalaj nou. După cum şi maşinile electrice circulă de prin anii 60…

Toate fotografiile sunt originale și aparțin autorilor. Preluarea interzisă fără menționarea sursei şi link activ.