(de ex. cu fertilizarea grâului, îngrăşămintele fiind scumpe!)
– pentru că foarte puţini ştiu volumul de muncă şi atenţia necesară –
Trebuie să fii acolo. Veţi vedea că nu poţi trimite pe cineva să o facă.
- Se alege tema de interes, de obicei despre un subiect cu informaţii incerte sau necredibile – după discuţii cu potenţialii interesaţi.
– se stabilesc variaţiile temei – sortimente de îngrăşăminte, doze, momente de aplicare, ş.a.;
– se alege metoda de amplasare cea mai potrivită (aici parcele subdivizate cu 3 repetiţii) şi soiul cu pondere în preferinţele fermierilor.
- Se caută posibilităţile tehnice de punere în teren a intenţiilor – cu ce şi cum se poate lucra. Se începe munca de a face rost de produse – cumpărate sau primite.
- Se decide care sunt zonele potenţial reprezentative pentru amplasarea experienţei.
- Se caută un fermier dispus la colaborare, nu numai să lase o bucată de teren.
- Se alege parcela şi locul din parcelă cele mai potrivite.
– se stabilesc detaliile iniţiale de lucru, ca de ex. calea de acces, direcţia de semănat, etc
- Se face pichetajul general al experienţei şi se iau probe de sol pentru analize plătite.
![]() | ![]() |
| Foto 1. Alegerea locului | Foto 2. Aplicare fosfor şi potasiu din sortimente multiple |
- Se aplică îngrăşămintele cu fosfor şi potasiu. Trebuiesc aplicate „la linie”, deci nu merge cu M.A. Pentru aceasta:
– se adună sortimentele de îngrăşământ. Pentru cele mai aparte se explică ce şi cum posesorului mărcii;
– se calibrează semănătoarea pentru fiecare sortiment de îngrăşământ de aplicat;
– se duc sacii în câmp;
– se cântăreşte cantitatea de îngrăşământ pusă în semănătoare;
– se aplică fiecare sortiment de îngrăşământ pe locul destinat, cu atenţie la încadrarea/abaterea de la pichetaj;
– se goleşte semănătoarea şi se cântăreşte cât a rămas, pentru a se şti doza efectiv aplicată;
– eventual se ajustează pichetajul;
– se duc sacii în fermă.
- Se încorporează îngrăşământul.
– maşina mişcă şi deplasează şi solul împreună cu îngrăşământul aplicat. Atenţie la zonele de amestec dintre vecinătăţi, pentru a fi eliminate de la aplicările pe vegetaţie.
- Se reface pichetajul, semnele putând fi mişcate la încorporarea îngrăşământului.
- Se seamănă cu viteză mică pentru a rezulta o distribuţie cât mai uniformă a plantelor.
- Eventual, se ajustează planificarea generală – după răsărit.
- Se aplică prima fracţie de fertilizare cu azot în toamnă – la variantele planificate.
Aplicarea se face cu o altă semănătoare trasă manual de câteva persoane (2-5 după caz).
– aceleaşi lucrări conexe ca şi la îngrăşămintele cu fosfor şi potasiu.
- Se aplică prima fracţie de fertilizare cu azot în primăvară – la toate variantele. Atenţie la cumularea dozelor.
– aceleaşi lucrări conexe.
![]() | ![]() |
Foto 3 şi 4. Aplicarea îngrăşămintelor cu azot: azotat de amoniu, nitrocalcar, uree, sulfammo
- Se aplică a doua fracţie de fertilizare cu azot în primăvară, inclusiv în formă lichidă – numai la variantele planificate.
– aceleaşi lucrări conexe.
![]() | ![]() |
| Foto 5. Aplicare îngrăşăminte lichide şi foliare | Foto 6. Recoltarea experienţei |
- Se aplică fertilizarea foliară – la variantele planificate.
– aceleaşi lucrări conexe.
- La lucrările făcute de fermă în restul parcelei, trebuie să fii de faţă la experienţă.
- Se fac observaţii pe toată perioada de vegetaţie, ori de câte ori este necesar.
- Se recoltează pe parcele şi repetiţii.
– fiecare parcelă se recoltează individual, se cântăreşte, se face umiditatea şi se prelevează probe pentru analiza de calitate.
- Se face analiza de calitate pentru fiecare variantă experimentală, frecvent contra cost (10-12 Euro/probă).
- Se transcriu toate datele şi se face calculul statistic de interpretare a rezultatelor pentru a stabili marja de eroare şi probabilitatea de repetare. Abia acesta este rezultatul final.
TOATE ACESTEA SUNT NECESARE PENTRU CA REZULTATELE SĂ FIE CU ADEVĂRAT DE FOLOS!
DUPĂ CE FACI AŞA CEVA, NU MAI „PUI BOTU” LA ORICE RECLAMĂ!
În străinătate am văzut că experienţele erau păzite. Nouă ni s-a întâmplat să mai şi pierdem experienţe din cauză că fermierul nu ne-a anunţat, a uitat de experienţă şi a trecut peste ea cu alte lucrări. Chiar am avut situaţii în care le-a recoltat fără să ne spună. La expoziţia mondială de la Milano i-am povestit unui fermier italian ce am mai păţit, iar acesta avea lacrimi în ochi, pentru că înţelegea şi preţuia ce facem.
DUPĂ TOATE ASTEA, ÎŢI VINE SĂ DAI INFORMAŢII GRATUITE?
Mai ales că nici un alt fermier n-a întrebat vreodată „Cu ce pot să vă ajut?”








