Dăunătorii grâului – identificator de câmp
Motto: „Cine uită, nu merită!” – N. Iorga
Se spune că în viaţă schimbarea este singura constantă. Însă şi această concluzie are nuanţe pentru că, de exemplu, actul de credinţă al omului este constant însă zeii la care se închină sunt diferiţi.
De exemplu mulţi fermieri au în suflete altare ale zeiţei Irigaţia. Pentru că în anii secetoşi zeiţa Irigaţia este creditată ca fiind singura soluţie şi rezolvarea tuturor problemelor. Însă, ca şi alţi zei ciopliţi, zeiţa Irigaţia este un zeu nesimţitor şi neputincios. Dovada? La prima ploaie ofrandele de pe altarul zeiţei Irigaţia încep să se ofilească. La a doua ploaie ofrandele se usucă de-a binelea.
Concluzia: zeiţa Irigaţia există doar în imaginaţie. În schimb irigarea culturilor există ca verigă tehnologică utilă, costisitoare şi consumatoare de resurse; deci cu aplicabilitate limitată.
De aceea vom aborda starea de secetă şi nevoia de irigare.
În cultivarea plantelor apa este resursa limitativă şi care influenţează tehnologia de cultură aplicată. Lipsa apei determină starea de secetă. Însă seceta, cu diferite intensităţi şi areale afectate, nu este o situaţie nouă nici în lume, nici în agricultura românească. În România ani secetoși în secolul XX-XXI au fost 1904, 1907, 1917, 1920, 1924, 1929, 1934, 1942, 1945, 1946, 1947, 1948, 1950, 1953, 1961, 1983, 1986, 1990, 1992, 1993, 1994, 2000 (a fost anul în care la multe stații meteo a plouat cel mai puțin de când există date complete), 2003, 2011, 2015, 2019, 2020, 2022, 2024. Detalii în linkuri-le de la final.
În înşiruirea de mai sus sunt 29 de ani secetoşi, cu două succesiuni: una de 4 ani secetoşi (1945-1948) şi una de 3 ani secetoşi (1992-1994). Iar în toţi aceşti ani, cine a făcut cele mai ample amenajări pentru irigaţie în România? Amenajări care nici măcar nu au fost întreţinute, iar acum în perioada de „creştere economică” pot fi numai parţial ţinute în stare de funcţionare.
Însă starea de secetă este o situaţie foarte complexă, iar noi vom face acum o paralelă între anii 2022 şi 2024. Iar această paralelă începe cu o comparaţie între evoluţia climatică a celor 2 ani (foto 1)
Foto 1. Comparaţie între evoluţia vremii în anii 2022 şi 2024.
Pe scurt:
– mai 2022 – media maximelor 25°C, 16 nopţi sub pragul biologic, 30 litri/m.p precipitaţii agricole;
– mai 2024 – media maximelor 28°C, 10 nopţi sub pragul biologic, 29 litri/m.p precipitaţii agricole;
– iunie 2022 – media maximelor 31°C, 1 noapte sub pragul biologic, 37 litri/m.p precipitaţii agricole;
– iunie 2024 – media maximelor 33°C, 0 nopţi sub pragul biologic, 38 litri/m.p precipitaţii agricole;
– iulie 2022 – media maximelor 32°C, 1 noapte sub pragul biologic, 6 litri/m.p precipitaţii agricole;
– iulie 2024 – media maximelor 34°C, multe nopţi calde, 0 litri/m.p precipitaţii agricole;
Comparând datele meteo, s-ar putea presupune că în anul 2024 situaţia a fost mai rea decât în anul 2022. Iată rezultatele, fără irigaţie: anul 2022 – 72 hibrizi 0 – 3.709 kg/ha
anul 2024 – 49 hibrizi 3.197 – 5.610 kg/ha.
Înainte de orice se poate remarca diferenţa între hibrizi. O evoluţie comparativă a stării de vegetaţie şi a aspectului ştiuleţilor de porumb sunt în foto 2 şi foto 3.
Foto 2. Situaţie comparativă 2022-2024 o evoluţiei stării de vegetaţie la porumb la hibrizi notaţi ca fiind semsibili la secetă şi arşiţă.
Foto 3. Situaţie comparativă 2022-2024 a aspectului ştiuleţilor de porumb la aceeaşi 2 hibrizi.
Foto 4. Porumb fără irigaţie în anul 2024, loc. Blajova (jud. Timiş). Pe aluviosol vertic gleizat (stânga) şi pe lăcovişte (dreapta). Distanţa între parcele: cca. 500 m. Ambele sunt neirigate.
Că şi în anii secetoşi pot să apară situaţii de-a dreptul greu de crezut şi difil de explicat este ilustrat în foto 4 şi foto 5 cu două situaţii la porumb neirigat. Situaţia din foto 5 era în multe amplasamente de-a lungul şoselei, între Porumbacu de Jos (SB) şi Şercaia (BV).
Foto 5. Porumb fără irigaţie în anul 2024, loc. Sâmbăta de Jos (jud. Braşov). Parcelele sunt deo parte şi de alta a şoselei.
Foto 6. Soia pe lăcovişte compactă în anul 2024: cultura principală (stânga) şi cultura succesivă (dreapta)
În foto 6 este soia pe lăcovişte în anul secetos 2024. În amplasament cu risc în anii normali, acum soia arăta foarte bine şi în cultura succesivă în lipsa zeiţei Irigaţia. Dar climatic au fost favorizaţi dăunătorii, iar cultura succesivă de soia era foarte atacată de molia păstăilor (medalion în dreapta). Însă cum atacul nu a fost observat, lipsa producţiei va fi dată tot pe secetă.
https://evz.ro/seceta-din-1946-765316.html
https://historia.ro/sectiune/general/seceta-si-foametea-in-1946-573539.html
https://adevarul.ro/stiri-locale/calarasi/marea-foamete-care-a-lovit-romania-lipsa-2095938.html
(continuare în partea a II-a)
Toate fotografiile sunt originale și aparțin autorilor. Preluarea interzisă fără menționarea sursei şi link activ.
