Porumbul – carenţe de nutriţie
Precizare la partea I
În prima parte, la compararea anilor 2022 şi 2024, am arătat că oarecum în pofida cifrelor care descriau specificul meteo al celor doi ani, producţiile la porumb au fost mai mari în anul 2024, acestea fiind practic duble în anul 2024 comparativ cu anul 2022. Care ar putea fi cauzele? Una dintre cauze este tocmai aceea care a provocat disconfortul vegetativ: temperaturile ridicate, îndeosebi din luna mai 2024. Acestea au determinat în anul 2024 un înflorit mai timpuriu cu 12-18 zile, timp suficient pentru ca plantele să formeze şi să umple boabe.
Irigarea este doar o măsură tehnologică. Aplicată cu discernământ, este profitabilă. Aplicată cu disperare, se poate dovedi o povară economică. Şi nu este de neglijat faptul că unii fermieri s-au plâns şi în anii favorabili meteorologic; desigur au invocat alte motive, însă s-au plâns din obicei.
Neîndoielnic că irigarea culturilor este o măsură favorabilă şi profitabilă în multe situaţii în care este lipsa de apă grevează buna creştere şi dezvoltare a plantelor. Repetăm: în multe situaţii, dar nu în toate. Pentru ca irigarea să fie gestionată cumpătat, este nevoie să se cunoască şi să se respecte Legile factorilor de nutriţie, dintre care cu aplicabilitate mai frecventă ar fi (în enunţ succint):
-Legea nesubstituirii factorilor de nutriţie – EXCESUL UNUI FACTOR NU COMPENSEAZĂ LIPSA ALTUIA;
-Legea maximului – are consecinţa FACTORUL ÎN EXCES DEVINE FACTOR LIMITATOR.
Foto 1. – Ilustrare din teren a Legii nesubstituirii factorilor de vegetaţie şi a Legii maximului.
Acţiunea coroborată a acestor două legi a fost evidentă în anul 2024 (secetă accentuată şi prelungită coroborată cu arşiţă intensă) şi este ilustrată în foto 1. Legile sunt valabile şi în situaţia ilustrată ca şi în câmp iar situaţiile sunt similare din acest punct de vedere.
– 1. În luna iulie au fost 13 zile cu temperaturi diurne de peste 40 grade şi 15 zile cu temperaturi diurne între 30 şi 40 grade. În luna august au fost 8 zile cu temperaturi diurne de peste 40 grade şi 23 zile cu temperaturi diurne între 30 şi 40 grade.
Aceste temperaturi ridicate nu au suplinit lipsa apei din sol, ci dimpotrivă au accentuat-o şi au determinat ca nevoia de udare să fie acută.
– 2. Din cauza arşiţei intense, deşi într-un interval de 6 săptămâni au fost aplicate 6 udări abundente,
- a) nu au răsărit buruieni;
- b) buruienile prezente au înregistrat creşteri modice, deşi nu erau în plin soare, temperatura aerului şi a solului fiind peste pragul biologic de vegetaţie activă.
– 3. În 10 septembrie a plouat 29 de litri/m.p. şi temperaturile au scăzut. În 48 de ore de la începerea ploii au răsărit primele buruieni, cu un ritm de creştere foarte intens (medalioanele bordate cu galben).
În foto 2 şi foto 3 este ilustrată acţiunea aceloraşi Legi ale factorilor de nutriţie la nectarin şi la zmeur, dovadă a generalităţii acţiunii acestora.
Foto 2. – La soiul Flamigo (dreapta), cu creşterea şi maturarea fructelor după o perioadă de secetă accentuată şi arşiţă intensă, au fost aplicate 5 udări, iar rândul a fost acoperit cu mulci încă din primăvară. Cu toate acestea fructele au fost evident mai mici, iar pulpa evident mai subţire.
Foto 3. – Cu toate udările aplicate, starea tufelor de zmeur s-a înrăutăţit lent şi nu au mai înflorit (soiul fiind remontant).
Din aceste exemple se poate concluziona că în cazul plantelor perene apa din irigaţie ajută plantele doar să supravieţuiască unui an dificil. La culturile anuale se pune problema observării momentului când supravieţuirea nu mai aduce spor economic de recoltă.
Repere generale de angajare a investiţiei în sistem de irigaţie
- Frecvenţa şi intensitatea meteorologică a secetei
Foto 4. – În condiţiile lipsei de apă (dreapta) plantele de grâu s-au dezvoltat mult mai bine în zona în care în anul precedent a băltit apa şi au pierit plantele de floarea soarelui.
- Distribuţia suprafeţelor afectate de secetă (preţul de piaţă al produsului) – acelaşi produs se poate obţine la un cost mai redus în zone neafectate de secetă şi relativ apropiate.
- Resursa de apă – disponibilitatea resursei este invers proporţională cu nevoia.
- Costul şi eficienţa lucrării.
- Biologia, morfologia şi fiziologia plantei.
Foto 5. – În anul 2024 hibridul irigat a format devreme punctul negru, dar există recoltă formată. În anul 2012 o perioadă scurtă de arşiţă a coincis cu polenizarea şi plantele nu au legat boabe.
6. Alegerea speciei şi hibridului (soiului) pentru arealul irigat
Foto 6. – Variabilitatea individuală a plantelor de pe o suprafaţă de 10 m.p. pentru comparaţie cu ce s-ar putea întâmpla într-o parcelă sau de la o parcelă la alta. Sunt marcaţi ştiuleţii normali formaţi în aceleaşi condiţii de stres ca şi ştiuleţii incompleţi.
- Particularităţi de tehnologie în zona irigată.
- Subtipul de sol şi sistemul de lucrare a solului pe suprafaţa irigată.
- Particularizarea asolamentului.
- Metode de distribuire a apei, cu avantaje şi dezavantaje.
- Momentul pentru aplicarea udării.
Cuprinsul acestui articol nu permite detalierea tuturor acestor factori, aceste multe detalieri fiind făcute la întâlnirile private.
Toate fotografiile sunt originale și aparțin autorilor. Preluarea interzisă fără menționarea sursei şi link activ.
