Motto: „Errare humanum est. Perseverare diabolicum.”
Programul Mr. Lucas – suportul profitului în ferma agricolă
Despre robia psihologică am mai scris. Deşi a fost observată şi explicată de vreo 2.000 de ani, ponderea victimelor ei nu a scăzut iar robi psihologici sunt la tot pasul.
Acum vom exemplifica o situaţie de autoprotecţie psihică descrisă foarte bine de expresia „Ochii nu se văd pe ei”. Este vorba despre situaţii cu final neplăcut, dar în desfăşurarea cărora persoana decidentă spune că a luat cele mai bune decizii, iar finalul neplăcut este numai rezultatul unor factori exteriori. Este o formă de autoprotecţie psihică cunoscută în popor ca şi găsirea ţapului ispăşitor. În fapt persoana decidentă a luat decizii confortabile, uşoare, comode, aparent profitabile de tipul „S-o fac şi pe asta”, „Să nu se spună că nu am făcut”, etc. Deci multe alte feluri de decizii, dar nu bune. Pentru că deciziile bune aduc numai rezultate bune, după cum sămânţa bună îşi demonstrează valoarea în orice situaţie.
În continuare vom exemplifica concret cu situaţii din aceeaşi fermă, tocmai pentru a arăta că sămânţa bună se poate ascunde în propria curte, însă este acoperită de obiceiuri şi autosuficienţă. Deci când ceva nu dă un rezultat mulţumitor, primul loc în care trebuie căutat şi rânduit este în propria ogradă şi analizată rânduiala stabilită de nimeni altul decât stăpânul ogrăzii. Scopul căutării este de a valoriza „sămânţa bună” şi de a da la o parte „seminţele de buruieni”.
Un investitor, cu fermă prin ţară, a cumpărat o fermă mare (mii de ha) în zona colinară a judeţului Timiş. Specificul fermei cumpărate: mozaic de soluri predominat cu textură argiloasă, orizont A ocric, cu risc de exces de umiditate (frecvent băltiri) în perioade umede şi risc de compactare în perioade secetoase, capacitate redusă de rezervă de apă în sol, timp relativ scurt de lucru, frecvent parcele cu pantă naturală.
Au început schimbările:
– aducem oamenii noştri, de încredere (dar care nu ştiu zona agricolă);
– aducem tineri absolvenţi pe care „să-i formăm” (cum? dar şcoala ce a făcut?);
– pe de o parte – facem aşa că e mai ieftin, reducem la maximum cheltuielile, etc. (tulburăm apele);
– pe de altă parte – investiţii importante, dar care nu pot acoperi toată suprafaţa.
Nu comentăm deciziile luate de noul proprietar, are dreptul să facă ce vrea în curtea lui. Însă se uită frecvent că orice acţiune produce o reacţie şi orice decizie are consecinţe. Mai jos arătăm doar o parte din situaţiile (din ani diferiţi) în care tehnologiile stabilite de oamenii de încredere au dus la finaluri neplăcute, iar din aceste situaţii să extragem cea mai bună sămânţă. TOATE DECIZIILE TEHNOLOGICE SUNT ALE FERMEI şi în unii ani afectau negativ suprafeţe cumulate de peste 1.000 ha. Toate deciziile au fost luate ÎN CONDIŢII DE RISC CUNOSCUT, dar poate uitat sau neglijat din diverse motive. Şi nu este de trecut cu vederea că unele motive aveau menirea de a da bine în faţa patronului.
Comentariile noastre sunt scurte, cât este necesar ca situaţiile din fotografii să fie puse în context.
Foto 1. În partea stângă – rapiţă de toamnă la care s-a aplicat şi doza de azot (fără a fi verificată starea culturii). În partea dreaptă – aceeaşi parcelă resemănată direct cu rapiţă de primăvară şi erbicidată cu glifosat la doza de numai 2 lt/ha. În total au fost resemănate peste 200 de ha, deşi ar fi trebuit vreo 350 ha. Sămânţa de rapiţă de primăvară a avut condiţii improprii de germinare, iar rarele plăntuţe răsărite au fost înăbuşite de masa de buruieni. Şi rapiţa de primăvară care a fost semănată direct a fost ratată, iar parcela a fost resemănată a 3-a oară cu floarea soarelui, după mobilizarea solului pentru ca sămânţa să răsară.
Zona este cu risc cunoscut de exces de umiditate şi de compactare a solului (eutricambosol vertic, stagnogleizat). Totuşi, sistemul de lucrări ale solului a fost minimul tillage, neglijându-se lucrarea de drenaj. Rapiţa nu a fost erbicidată preemergent. (Pentru comparaţie – în medalionul din mijloc, sus – în parcelă apropiată rapiţa erbicidată este afectată de excesul de umiditate iar plantele sunt debilitate, dar nu au fost sufocate de buruieni.)
Au fost afectate de excesul de apă peste 1.000 ha de rapiţă şi de grâu.
Foto 2. În stânga – cultură de porumb îmburuienată cu Eriochloa villosa. Cultura a fost erbicidată cu s.a. nicosulfuron într-o formulare comercială despre care au fost avertizaţi că nu este eficientă. Erbicidarea a trebuit repetată, însă s-a aplicat aceeaşi formulare comercială care deja a confirmat că este ineficientă. În dreapta – cultura de porumb puternic îmburuienată cu Eriochloa villosa.
Foto 3. Cultură de soia în sistemul bio. Suprafaţa alocată sistemului bio este de cca. 500 ha, iar anul agricol 2023-2024 a fost al cincilea an. Deci se cunosc riscurile zonale ale sistemului bio, după cum se cunoaşte şi „performanţa” lui. Totuşi, şi în acest an a mai intrat şi combina la recoltat.
Prima regulă a managementului: ÎNAINTE DE A LUA O HOTĂRÂRE, AMINTEŞTE-ŢI CĂ NU SUNT BANII TĂI.
Foto 4. Soia în cultură succesivă în anul 2024. În stânga – în cursul vegetaţiei. În dreapta – înainte de recoltare.
Anul 2024 a fost cu o vară foarte caldă şi secetoasă. Cultura de soia a fost amplasată pe un sol cu textură grea şi supus excesului de umiditate în anii normali. Cu toată seceta şi arşiţa, plantele au crescut bine şi au legat rod bun (stânga). Însă monitorizarea culturii a fost deficitară, iar molia păstăilor de soia (Etiella zinckenella) s-a simţit foarte confortabil – în medalioanele de jos, stânga şi dreapta, sunt păstăi atacate. Paguba a fost estimată la 70%.
Molia păstăilor de soia a mai fost prezentă şi în anul 2020 (medalion sus în mijloc) şi tot în cultura succesivă.
Foto 5. Efectul gerului tardiv de primăvară asupra grâului de toamnă. În stânga – grâul semănat în prima jumătate a lunii octombrie a fost puţin afectat de ger. În dreapta – grâul semănat pe la jumătatea lunii septembrie a fost foarte afectat de ger. Au fost pierderi de plante, iar la plantele rămase spicul principal a îngheţat (medalion dreapta). Recolta s-a format pe spice date de fraţi.
Suprafaţa afectată a fost de ordinul sutelor de hectare.
În anul 2018 au mai fost probleme cauzate de ger, chiar la grâul semănat în epoca optimă (medalion sus, stânga), însă cu plante sporadic afectate şi cu pierderi mici.
Foto 6. În stânga – zonă de „control” în anul 2020 pentru a verifica dacă este chiar necesară a 3-a erbicidare a grâului împotriva gramineelor. În dreapta – memoria scurtă a situaţiei de risc a făcut ca în anul 2023 peste 300 ha cu grâu să fie compromise de buruieni graminee.
Zona este colinară şi cu risc cunoscut de îmburuienare cu graminee a culturii de grâu. În fiecare an pe cca 30-40% din suprafaţă se aplicau 3 erbicidări împotriva buruienilor graminee, iar decizia de erbicidare se lua numai după verificarea riscului în fiecare parcelă (specii de graminee şi densitatea). Şi totuşi…
Foto 7. Primele 6 fotografii au fost din aceeaşi fermă. Aici, în foto 7, este o situaţie dintr-o altă fermă, vecină cu cealaltă. Este aceeaşi parcelă. Şi în acest caz a fost neglijat total pericolul buruienilor graminee pentru cultura de grâu, în condiţiile în care sistematic grâul a fost puternic îmburuienat cu graminee ori de câte ori a fost amplasat aici. În 2021 s-a ajuns ca plantele de grâu să piară încă din iarnă.
Cum s-a ajuns în situaţiile din foto 1-6? Apreciem că începutul a fost atunci când cumpărătorul a uitat că nu a cumpărat o fermă falimentară, ci o fermă care i-a plăcut. Iar dacă i-a plăcut, cu siguranţă existau motive care au făcut-o să-i placă. Însă nu au fost căutate aceste motive. Iar vremea nu a făcut atâta pagubă ca şi deciziile tehnologice nepotrivite şi „frumoase”! Natura nu poate fi supusă, iar oamenii sunt parte din întreg.
Cel cu banii nu controla ce se întâmplă? Cel cu banii a transferat prea multă încredere. Iar unii oamenii de încredere abuzau de încrederea acordată. Controale se făceau preponderent la hârtii şi pentru că nu era cine să verifice oportunitatea adaptării tehnologiei agricole. Iar în agricultură vremea este o scuză bună mereu: ori este prea…, ori este prea… .
Care este cea mai bună sămânţă? Caută întâi în propria curte. Ai încredere în tine. Iar pe ceilalţi verifică-i la timp. Deci pune sămânţa bună în sol pregătit corespunzător.
Toate fotografiile sunt originale și aparțin autorilor. Preluarea interzisă fără menționarea sursei şi link activ.
