Ghid practic de identificare a carenţelor de nutriţie la grâu
Între altele, expresia „se obişnuieşte să…” arată influenţa mare a obiceiurilor asupra comportamentului. Influenţa obiceiurilor, dobândite sau împrumutate, este atât de mare încât determină reflexe şi crează tipare de comportament. Cel puţin unele dintre aceste tipare de comportament, deşi potenţial neconştiente, sunt atât de stabile şi de predictibile încât pe baza acestora se planifică afaceri importante. Şi încă nu este vorba despre manipulare…
Nimeni nu face excepţie de la această influenţă a obiceiurilor asupra comportamentului. Unele obiceiuri sunt de folos celor care le au, altele sunt de folos altora şi, în consecinţă, există interesul să fie hrănite. În acţiunile lor oamenii pot fi animaţi de cele mai bune intenţii dar, la o aprofundare, să nu aibă nici un motiv raţional în afară de „aşa se face”.
Nici deciziile fermierilor, tehnologice sau comerciale, nu fac excepţie. Am făcut aceste precizări pentru a nu se înţelege că situaţiile prezentate aici şi în alte articole trecute sau viitoare ar fi o căutare a greşelilor. O greşeală este o întâmplare. Însă situaţiile prezentate, şi nu numai ele, încă se produc frecvent, pe suprafeţe însemnate şi la verigi tehnologice elementare, ceea ce arată că nu sunt întâmplări ci obiceiuri nu tocmai potrivite pentru afacerea numită fermă agricolă.
Reamintim contextul climatic general pentru ca situaţiile arătate aici să fie înţelese cât mai corect:
– vară foarte caldă şi secetoasă, început de toamnă cu secetă pedologică;
– sfârşit de toamnă cu suficiente precipitaţii pentru fenofazele iniţiale ale plantelor;
– iarnă blândă (temperaturile nu au scăzut sub minus 6 grade Celsius), cu precipitaţii uşor deficitare spre suficiente, însă fără a se reface rezerva de apă a solului;
– a doua jumătate a lunii ianuarie cu vreme primăvăratică (nopţi şi zile cu temperaturi pozitive).
Tot pentru o mai completă înţelegere amintim că despre aceste situaţii am scris şi în articole anterioare recente. Şi, deşi aici arătăm situaţii cu simptome evidente, atenţia fermierului este bine să se îndrepte spre observarea de detalii şi la culturile la care simptomele sunt mai discrete pentru că şi acolo sunt consecinţe.
Foto 1 – Evoluţia unei culturi bune de orz intrată în carenţă de nutriţie, după două săptămâni de vreme primăvăratică în ianuarie. Cauza principală este în detaliile verigilor tehnologice aplicate.
Foto 1. Există încă opinia că „plantele îşi revin” după o situaţie de stres. Ba chiar pentru unele situaţii de stres tehnologic cauzat de aplicarea unor produse se face menţiunea că „plantele pot fi stresate 2-3 săptămâni, însă îşi revin fără pierderi de producţie”. Asemenea afirmaţii trebuiesc tratate cu limită de credibilitate. Plantele îşi pot reveni după un stres uşor şi de scurtă durată. Însă în situaţii ca şi cea arătată aici se poate spune că plantele supravieţuiesc. Şi este iluzorie speranţa că nu sunt pierderi de producţie.
Plantele au intrat în stres de pe la jumătatea lunii decembrie. A doua jumătate a lunii ianuarie a fost cu vreme favorabilă vegetaţiei, însă starea parcelei nu este cu nimic mai bună. Ba dimpotrivă! Ca situaţie generală se poate spune că nevoia masei vegetale a depăşit semnificativ resursa locului. Iar pentru a limita starea negativă vor fi necesare măsuri suplimentare care vor creşte preţul de cost al producţiei. Însă asemenea situaţii pot fi prevenite în bună măsură!
Se putea face ceva până acum pentru remedierea situaţiei? Nu mare lucru. În decembrie accesul în teren ar fi fost dificil. Iar folosirea dronelor pentru aplicarea de produse cu preluare foliară ar fi avut efect limitat deoarece intensitatea vegetaţiei este redusă în această perioadă şi suprafaţa foliară activă (verde) este mult diminuată de starea de carenţă instalată.
Foto 2 – Evoluţia unei culturi modeste de orz intrată în carenţă de nutriţie, după două săptămâni de vreme primăvăratică în ianuarie
Foto 2. Este o situaţie similară cu cea din foto 1, numai că aici intensitatea fenomenelor negative este semnificativ mai intensă, în corelaţie directă cu condiţiile de înfiinţare a culturii. Şi asta într-o iarnă blândă, fără nopţi cu minus 15°C!
Nici aici şi nici mai sus nu este de luat în calcul că fermierii au dorit să aibă asemenea probleme. Pur şi simplu a funcţionat acţiunea după obicei, cu cel mai puternic motiv că s-a mai făcut aşa şi altă dată. Iar dacă atunci nu s-a înţeles, nu se înţelege nici acum.
Foto 3 – Evoluţia unei culturi modeste de rapiţă
Foto 3. Cultură de rapiţă afectată de exces de umiditate într-o iarnă fără exces de umiditate. Dacă în toamnă problema samulastrei de grâu a fost rezolvată uşor, vigoarea redusă a plantelor de rapiţă a făcut ca peste iarna blândă solul să fie acoperit de buruieni vernale (medalion dreapta) care concurează pentru hrană plantele de rapiţă şi aşa debile.
Foto 4 – Rapiţă – „Eroarea fermierului pământul o descoperă”
Foto 4. „Facem economie oricât ne costă!” Este aceeaşi parcelă din foto 3. Lucrarea superficială a solului a făcut ca rapiţa să arate oarecum rezonabil numai pe câteva zone mici.
Foto 5 – Grâu – influenţa adâncimii de semănat asupra creşterii şi dezvoltării plantelor
Foto 6 – Grâu – influenţa adâncimii de semănat asupra creşterii şi dezvoltării plantelor
Foto 5 şi foto 6. Situaţii în care tehnica nu are nimic de-a face cu tehnologia. Deşi pare greu de crezut, în anul agricol 2024-2025 încă sunt situaţii, şi nu puţine, în care grâul a fost semănat adânc şi foarte adânc. În ambele situaţii prezentate în partea stângă este ca referinţă o cultură de grâu bine semănată. Diferenţa de vigoare a plantelor şi de înfrăţire este evidentă, pentru perioade de semănat comparabile. Asta pentru că în cazul semănatului prea adânc
– plăntuţele de grâu consumă mai multă energie pentru a străbate un strat de sol mai gros;
– timpul de răsărire este mult mai lung. De exemplu, în condiţii meteo normale în cazul semănatului foarte adânc plantele răsar în 3-4 săptămâni, comparativ cu 10 zile la semănatul corect;
– înfrăţirea este mult redusă sau inexistentă pentru că nodul de înfrăţire se formează sub un strat de sol de 6-8 cm şi nu mai sunt resurse pentru a emite fraţi.
Deci, nu mai semănaţi sămânţa rea a obiceiurilor păguboase.
Toate fotografiile sunt originale și aparțin autorilor. Preluarea interzisă fără menționarea sursei şi link activ.
