Motto: „Cine nu deschide ochii, deschide punga.”
www.agrigrow.ro/product/bolile-graului-si-orzului
Despre controlul bolilor la grâu am mai scris şi noi, au mai scris şi alţii, iar subiectul va fi de actualitate atâta timp cât se va face agricultură. Abordările noastre au fost şi sunt tehnice, cu scuze dacă ne mai repetăm, însă nu avem interes comercial în promovarea de produse. Neglijarea riscului bolilor la grâu poate avea consecinţe grave asupra profitului fermei.
În controlul bolilor la cultura de grâu sunt două modalităţi principale de abordare, şi le vom lua pe rând.
1. Aplicarea de fungicide după calendar de tratamente – este varianta îndeobşte cunoscută ca T1, T2, T3, T4.
Avantaje:
– este o modalitate comodă, se poate face din birou;
– este suficientă o pregătire profesională superficială;
– este potrivită pentru angajaţi;
– este un refugiu psihologic.
Dezavantaj:
– este o modalitate foarte costisitoare, care încarcă costul de producţie al grâului. În cea mai ieftină variantă, de tebuconazol, 2 tratamente fitosanitare ajung pe la 120 lei/ha. Pentru 500 ha înseamnă 12.000 Euro, cheltuială foarte posibil absolut inutilă.
– duce la scăderea producţiei.
2. Aplicarea de fungicide la pragul economic de dăunare (P.E.D.)
Avantaje:
– este o modalitate mai eficace şi mult mai ieftină – frecvent este suficient 1 tratament fitosanitar, până la un tratament şi jumătate;
– aduce calm profesional.
Dezavantaje:
– necesită o bună pregătire profesională;
– necesită monitorizarea periodică detaliată a culturii;
– nu este un refugiu psihologic.
P.E.D. se determină:
– pentru bolile foliare – după stabilirea gradului de pagubă;
– pentru bolile spicului – prin evaluarea condiţiilor de risc biologic şi climatic;
– (bolile de colet sunt dificil de controlat, iar condiţiile favorizante sunt greu de estimat)
Care este cel mai important factor pentru eficacitatea controlului bolilor? – Priceperea fermierului!
Care este cel important instrument la dispoziţia fermierului? – Soiul!
Întrebare: dacă toate fungicidele sunt cu spectru larg de combatere, de ce este nevoie de atât de multe? Pentru că o fi spectrul larg, dar eficacitatea este diferită pentru diferiţi patogeni şi pentru diferite condiţii favorizante. Şi sunt fungicide absolut ineficace pentru unele dintre bolile grâului.
Şi pentru că acesta este un articol de blog, nu un tratat fitosanitar, vom exemplifica succint şi ilustrat importanţa cunoaşterii cu adevărat (nu din prezentări comerciale) a particularităţii soiurilor pe care aţi ales să le cultivaţi.
Foto 2. Grâu – variabilitatea toleranţei soiurilor la boli foliare
Foto 1. Rugina galbenă are o frecvenţă de apariţie ceva mai redusă în România. Între soiuri sunt diferenţe mari de toleranţă (sensibilitate), după cum între fungicide sunt diferenţe mari de eficacitate. Pentru soiuri sensibile alegeţi cu grijă fungicidul pentru că nu veţi avea şansa să repetaţi tratamentul.
Foto 2. Grâu – variabilitatea toleranţei soiurilor la boli foliare
Foto 2. Variabilitatea sensibilităţii soiurilor la boli foliare – Septoria şi Helminthosporium – în câmpul de experienţă, deci în aceeaşi tehnologie, şi după aplicarea unui tratament fitosanitar.
Foto 3. Grâu – variabilitatea toleranţei soiurilor la septorioză (condiţii de fermă)
Foto 3. Variabilitatea sensibilităţii soiurilor de grâu la Septoria sp. în condiţii de fermă, adică în acest caz în protecţie fitosanitară diferenţiată cu monitorizarea periodică a culturii. Se observă că sensibilitatea soiului (stânga) prevalează tratamentului fitosanitar. Cele 3 soiuri au fost în parcele vecine, la o intersecţie de drumuri de câmp.
Foto 4. Grâu – variabilitatea toleranţei soiurilor la fusarioza spicului
Foto 4. Variabilitatea sensibilităţii soiurilor de grâu la Fusarium pe spic în an favorabil patogenului. Fără comentarii. Gradul de atac pe spic a variat între 0,8 – 62,3% .
Foto 5. Grâu – Influenţa favorabilităţii climatice asupra virulenţei atacului de Fusarium la un soi recunoscut pentru toleranţa la acest patogen
Foto 5. În virulenţa bolilor evoluţia vremii are mare importanţă. Soiul Apache este corect apreciat ca fiind un soi cu o bună toleranţă la Fusarium, frecvent neavând nevoie de tratament fitosanitar. Totuşi în condiţii deosebit de favorizante climatic şi tehnologic, cum au fost cele din situaţia de mai sus, are nevoie de ajutorul fermierului, ajutor dat la momentul oportun. Aceste condiţii favorizante pot fi anticipate cu suficientă acurateţe. Schimbarea bruscă a condiţiilor favorizante pentru patogen a făcut ca boabele fusariate să fie între 0,6 – 8,9%.
Situaţia din dreapta este din câmpul de experienţă, iar situaţia din stânga este din restul parcelei. Până la urmă şi restul parcelei a fost tratat şi încă cu un fungicid scump, dar acţiunea a fost făcută la disperare şi fără eficienţă.
Toate fotografiile sunt originale și aparțin autorilor. Preluarea interzisă fără menționarea sursei şi link activ.
