Motto: „Ascultă tot, dar opreşte numai ce îţi este de folos.”
La şcoală, acum 39 de ani, am învăţat despre riscul gerului sec de iarnă şi a îngheţului târziu de primăvară. La încheierea poliţelor de asigurare este o dată limită de responsabilitate pentru îngheţul târziu de primăvară. Pe la ştiri au fost anii trecuţi că se importă caise din cauză că în România pomii au fost afectaţi de îngheţul târziu de primăvară. Deci nu se prea poate vorbi de o noutate pe acest subiect, numai dacă şi mintea a fost afectată de îngheţul târziu.
Mijloacele mass-media spun că ştirile negative fac o mai mare audienţă. În consecinţă ştirile negative au prioritate, iar dacă situaţia nu este tocmai „neagră” (ca şi perioada mai rece care tocmai a fost) se mai aduce din condei măcar spre tonuri de maro. Este afacerea lor şi o conduc aşa cum cred ei de cuviinţă, iar din ştiri mai rar ştim dacă sunt exemple punctuale sau situaţia prezentată caracterizează o siguaţie generală.
Se spune din popor că numai omul este mai schimbător ca vremea. Iar cât este de schimbătoare vremea am centralizat în tabelul nr. 1 unde am trecut valorile înregistrate pentru temperaturile minime zilnice în localităţile Buziaş şi Comloşu Mare, jud. Timiş. Se poate uşor observa cât este de schimbătoare vremea. Perioade cu ceva consecinţe negative asupra culturilor de câmp (păioase şi rapiţă de toamnă) au fost după temperaturile scăzute din 28.02-01.03 2018 şi 11-14.03.2022.
Tabelul nr. 1 – Evoluţia temperaturilor minime zilnice în localităţile Comloşu Mare şi Buziaş (jud. Timiş)
Efectul negativ al îngheţului târziu de primăvară asupra plantelor este corelat cu o perioadă de sensibilitate a acestora, respectiv după reluarea vegetaţiei la culturile de câmp şi de la umflarea mugurilor floriferi la pomi. La cereale păioase se poate înregistra pierdere de producţie frecvent după diferenţierea spicului.
În prognozele meteo se poate auzi că temperaturile vor fi mai mari sau mici decât „normalul perioadei”. Acest „normal al perioadei” nu este un standard obligatoriu ci o medie multianuală a valorilor zilnice, mai mari sau mai mici. Ori valorile zilnice variază pentru că sunt supuse unor cauze multiple şi complexe. Dacă se compară din tabelul nr. 1 media lunară a lunii aprilie din anii 2021, 2022 şi 2023, valorile sunt identice sau foarte apropiate. Însă aceste valori medii lunare sunt rezultatul unor zile care nu au fost nici una identice în toţi cei trei ani.
Prin tehnologia aplicată, se poate diminua efectul negativ al îngheţului târziu de primăvară?
Da, se poate! Nu degeaba se spune că „Omul sfinţeşte locul.” Iar exemple în acest sens sunt în foto 1, 2 şi 3 cu privire la prelucarea solului (foto 1), epoca de semănat (foto 2) şi densitatea de semănat (foto 3).
Foto 1 – Influenţa excesului de apă din sol asupra toleranţei plantelor de grâu la temperaturi scăzute (foto 02.03.2021). Parcele vecine despărţite de un drum de câmp.
Foto 2 – Influenţa datei semănatului asupra toleranţei plantelor de grâu la temperaturi scăzute (foto 02.03.2021). Diferenţa de semănat a fost de aproape 3 săptămâni. Paguba a fost considerabilă.
Foto 3 – Influenţa densităţii de semănat asupra toleranţei plantelor de grâu la temperaturi scăzute (foto 25.02.2021)
Ce pierderi de producţie se pot înregistra?
Depinde dacă sunt afectate sau nu organele de producţie, respectiv spicele. De exemplu, în anul 2021:
– la culturile semănate devreme, cu spic diferenţiat încă din februarie (şi vizibil internodul 3), pierderea a fost de cca. 40-50%;
– la culturile semănate la vremea potrivită au fost pierderi de foliaj, fără impact asupra producţiei.
Ca exemplificare, în experienţele cu soiuri de grâu (cca 90 de soiuri), producţiile au variat între 9.589-13.419 kg/ha, diferenţele fiind specifice soiurilor. Am notat cu nota 9 soiurile fără foliaj afectat de frig şi cu nota 5 cele mai afectate soiuri, cu aspect general maroniu. Ilustrativ, producţiile la câteva soiuri au fost după cum urmează:
– soi cu nota 5 – 12.420 kg/ha;
– soi cu nota 6 – 12.743 kg/ha;
– soi cu nota 7 – 13.419 kg/ha;
– soi cu nota 8 – 11.903 kg/ha;
– soi cu nota 9 – 12.132 kg/ha;
În foto 4 este arătată o situaţie din 2012. Impactul asupra producţiei a fost redus spre nesemnificativ, producţia parcelei fiind de 7.300 kg/ha.
Foto 4 – Daune produse de frig asupra plantelor de grâu (02.04.2012). După masa vegetală a plantelor de grâu se poate observa că grâul nu a avut condiţii grozave de la semănat şi până la evenimentul climatic.
Ce am spus până aici poate fi suficient.
Vă dorim succes!
Toate fotografiile sunt originale și aparțin autorilor. Preluarea interzisă fără menționarea sursei şi link activ.
