Motto: „Excesele dăunează. Chiar şi excesul de dragoste!” – replică din film
ORICE activitate are avantaje specifice şi este supusă unor riscuri specifice. Citatul din motto ne spune că este bine să fie căutat echilibrul. Însăşi căutarea echilibrului este un mare bine pentru cel care o face pentru că înseamnă că o conştientizat că este într-o fază de exces, deci a crescut ponderea unor riscuri specifice.
În linii mari, riscurile ar putea fi împărţite în două categorii:
– riscuri obiective – care nu depind de voinţa omului şi a căror acţiune negativă poate fi diminuată mai mult sau mai puţin;
– riscuri asumate voluntar – care apar ca urmare a alegerii omului. Sunt cele mai frecvente şi mai păgubitoare pentru că în momentul alegerii aceste riscuri nu sunt luate în seamă, fiind eclipsate de avantaje potenţiale şi frecvent utopice.
Activitatea de cultivare a plantelor este supusă riscului climatic şi tehnologic. Şi, surpriza anului, în plină încălzire globală fermierii români au probleme cu frigul! Însă frigul tardiv de primăvară nu este o noutate în România. În tabelul de mai jos este o situaţie cu temperaturile minime ale lunii aprilie. Se poate observa că frecvenţa frigului tardiv nu este o raritate, iar distribuţia este aleatorie şi greu de anticipat cu suficient timp înainte.
Pornind de la câteva situaţii concrete, vom face scurte comentarii generale fără referire la persoanele implicate. Cu siguranţă observaţiile noastre vor putea fi de folos fermierilor.
PAGUBE PRODUSE DE ÎNGHEŢUL TARDIV DE PRIMĂVARĂ
Cazul 1. Căpşuni în cultură forţată în suprafaţă de 6.000 m.p.
Ce spune fermierul:
– toată suprafaţa de căpşuni este în sistem forţat;
– a investit 5.000 de euro în cultura forţată de căpşuni, bani pe care i-a pus deoparte din salariu, fiind angajat la o altă firmă;
– a pus folie antiîngheţ, dar au fost minus 7,5 grade Celsius. La anul va pune două rânduri;
– din cinci ani de zile, în 4 ani a fost pe pierdere. Înainte de căpşuni a păţit la fel cu lubeniţele, tot în cultură forţată;
– nu poate face solar din cauza vânturilor din zonă;
– nici o companie nu vrea să-i asigure căpşunii pentru că îi consideră cu risc ridicat.
Comentariu
Omul nu vrea să cultive căpşuni. Omul vrea bani, şi este foarte bine, iar căpşunii au fost mijlocul prin care a apreciat că poate face bani. Din ce spune omul este evident că microclimatul zonei nu favorizează culturile forţate pentru obţinerea timpurietăţii. Omul este şi binecuvântat, dar nu ştie asta: dacă după ani consecutivi de pierdere nu a înţeles că varianta aleasă este una riscantă, au venit cei de la asigurări (care fac analize de risc) şi i-au spus-o şi ei. O firmă de asigurări vrea să încaseze prime de asigurare, fără a plăti daune, pentru că şi ei vor profit. Şi dacă nu se bagă, trebuie să dea de gândit!
În asemenea situaţii este bine să fie făcută în prealabil o analiză de risc climatic al zonei. Dacă vrea să continue, pentru reducerea riscului de pagubă produsă de îngheţul tardiv pot fi aplicate unele măsuri tehnologice, între care:
– numai o parte din cultură să fie forţată pentru obţinerea timpurietăţii; vezi regula 20:80;
– eventual o parte din suprafaţă să fie cu căpşuni remontanţi;
– forţarea pornirii în vegetaţie să nu se facă prea devreme sau să se facă eşalonat. Se poate pierde ceva la preţ la ieşirea pe piaţă, dar este marfă la vânzare!
– când este nevoie de 2 straturi de folie antiîngheţ, acestea se montează cu strat de aer între ele.
Şi o curiozitate: de ce omul nu dezvoltă activitatea din care face bani şi insistă într-o activitate în care pierde bani? Aşa cum este acum, afacerea lui este condusă de furnizori.
Cazul 2. Rapiţa de toamnă – parcele compromise de frig
Ce spun fermierii
– temperatura de minus 7 grade Celsius a afectat iremediabil şi tulpina rapiţei, nu numai silicvele, iar cultura va fi întoarsă;
– cultura a fost întoarsă şi în toamnă, din cauza secetei;
– unii sunt dispuşi la cheltuieli importante pentru a salva rapiţa după îngheţ.
Comentariu
Şi noi am observat cazuri de rapiţă compromisă de îngheţul tardiv de primăvară. Însă este foarte probabil să fie şi o sensibilitate de hibrid după cum se vede în foto 1. Asemenea riscuri sunt în curtea asociaţiilor profesionale ale fermierilor pentru că sunt creduli, nu mai verifică nimic şi se bazează aproape exclusiv pe prezentări comerciale. Unele lucrări aplicate pot sensibiliza temporar plantele, însă prognozele actuale permit evitarea unor asemenea riscuri.
Foto 1. Hibrizi cu sensibilitate diferită la frigul tardiv de primăvară.
În foto 1 la hibridul afectat de frig erau microzone cu intensităţi diferite de afectare a plantelor, aspect specific acţiunii factorilor de stres. Aceştia nu acţionează absolut uniform şi pot genera situaţii greu de explicat, ca şi cele din foto 2.
Foto 2. Acţiunea contrastantă a îngheţului la vişin şi la păr: flori îngheţate lângă flori cu fruct legat.
Dacă cultura de rapiţă a mai fost întoarsă şi în toamnă din cauza secetei, înseamnă că a fost un risc inutil asumat cu perioada de semănat în condiţii de secetă severă deja instalată.
Protecţia culturilor împotriva factorilor de stres se face eficient, atât cât se poate, înainte de acţiunea negativă. Deşi, coroborând cifrele şi suprafeţele prezentate, situaţia era cel puţin amestecată.
Cazul 3. Porumb şi floarea soarelui afectate de frig – informaţie publicată în 08 aprilie 2025
Ce spun fermierii
– porumbul, care este mai mărişor, o să-şi revină;
– floarea soarelui este mai afectată, a fost şi zăpadă.
Comentariu
Nu se spune în clar când au fost semănate porumbul şi floarea soarelui. Articol postat în 08 aprilie, probabil scris în 06, minus vreo 15 zile durata răsăritului la care se mai adaugă câteva zile pentru semănatul suprafeţelor – este posibil ca semănatul să fi fost făcut prin 15-20 martie. Că începi mai devreme, este una. Că ai terminat semănatul în martie, este un risc suplimentar. Şi nu se dau premii pentru cine termină primul. Premiul fermierului este recolta!
Toate fotografiile sunt originale și aparțin autorilor. Preluarea interzisă fără menționarea sursei şi link activ.
