Motto: „Un adevărat comandant spune: Am fost învins! El nu spune: Soldaţii mei au fost învinşi.” – Napoleon Bonaparte
https://www.agrigrow.ro/product/programul-mr-lucas/
RISCURI GENERATE DE ATENŢIA LA SEMĂNAT
Cazul 6. Răţişoara la floarea soarelui în lipsa neonicotinoidelor
Ce spun fermierii
– a terminat semănatul pe 11 aprilie;
– pe 14 aprilie se pregăteşte să reînsămânţeze (tot cu floarea soarelui) primele parcele distruse de răţişoară;
– autorităţile nu au venit cu o soluţie, ceea ce se apreciază a fi foarte grav. Se cere autorităţilor să le spună urgent fermierilor ce să facă;
– se face apel către Ministerul Agriculturii, care trebuie să facă ceva, în caz contrar cultura de floarea soarelui va fi compromisă.
Comentariu
Este un caz clasic în care cineva „îşi asumă riscul”, dar nu-i plac consecinţele. Iniţial am apreciat ştirea ca fiind o parodie. După ce ne-am dat seama că este pe bune, ne-am adus aminte de o replică din filmul românesc Porto-Franco (1961):
„- În America, dacă vrei să dai faliment, statul îţi spune: <Poftim şi dă faliment!>”
Filmul merită văzut. Şi nici că se putea o potrivire mai bună, din destule motive.
Lumea este în continuă schimbare. Ştiinţa şi autorităţile ne-au spus la un moment dat că neonicotinoidele sunt un pas înainte în protecţia fitosanitară: sunt eficace, nu induc rezistenţă, sunt prietenoase, etc., etc. Acum că neonicotinoidele nu mai sunt în graţiile ştiinţei şi ale autorităţilor ca produse de protecţie fitosanitară este deja o chestiune veche. Discutabilă încă, dar veche. Atât de veche încât fermierii s-au obişnuit ca „cineva să facă ceva”, iar derogările nu au fost inventate la Bucureşti. Atât de veche încât chiar fermierii sau asociaţiile profesionale puteau să facă ceva, să caute o variantă de înlocuire a neonicotinoidelor pentru tratamentul seminţelor pentru că este în interesul lor direct. Dacă se căuta cu seriozitate, poate se găsea un produs eficient, poate o tehnologie particulară, poate o combinaţie de lucrări care să reducă substanţial riscurile. Aşa cum şi noi am găsit încă de acum 8 ani o altă variantă de tratament al seminţelor eficace împotriva viermilor sârmă. Soluţia găsită de noi este mult mai ieftină decât neonicotinoidele şi ar putea fi eficace şi împotriva altor dăunători, însă în momentul şi la locul testelor viermii sârmă a fost dăunătorul cu prezenţă păgubitoare.
Tragem nădejdea că sunt puţini fermieri care încă aşteaptă ca „cineva să facă ceva”. Imaginaţi-vă care ar fi reacţia unor fermieri, sperăm nu mulţi, dacă autorităţile ar spune „– Fraţilor, nu mai avem de unde să vă dăm subvenţii. Sunteţi pe cont propriu!”
Oameni buni, aveţi încredere în voi! Puteţi mult mai multe decât vi se spune; este foarte profitabil ca vouă să vi se pară despre voi că nu sunteţi în stare.
Şi, ca să rupem rândurile modernismului în care doar se înşiră problemele, să spunem şi cam ce s-ar fi putut şi s-ar putea face! În primul rând, de cunoscut presiunea de atac a răţişoarei, pentru a decide dacă se seamănă sau nu floarea soarelui. Cei mai în vârstă îşi amintesc cozile de pe vremea cealaltă la lapte, carne, brânză, ouă; adică la mâncare. Cam aşa dă năvală şi răţişoara într-o cultură apetisantă de floarea soarelui semănată devreme, când sursa de hrană este mai puţină.
Apoi, tratamentul seminţelor cu produse alternative; tot este mai bine decât nimic. Iar dacă se optează pentru a semăna floarea soarelui în zonă cu presiune de atac, în parcele se înfiinţează zone capcană. Şi detaliile ar putea continua, însă nu vrem să pară că dăm lecţii unor oameni care fac de-o viaţă agricultură. Iar a reînsămânţa tot floarea soarelui în situaţie dovedită de risc…
Dacă este compromisă cultura de floarea soarelui? Punctual în situaţia evocată de fermier cultura de floarea soarelui poate fi compromisă, dar „autorităţile” nu au nici o vină şi nici o datorie tocmai pentru că am renunţat la economia centralizată şi la directivele venite de la centru. (Numai că cei susţinuţi la centru le-au înlocuit cu directive primite de la alt centru, de la UE, pentru a evita orice asumare de responsabilitate). Proprietarul afacerii a arătat superficialitate (sau superioritate?) şi pentru faptul că în orice manual de Fitotehnie se pomeneşte de combaterea integrată a bolilor şi dăunătorilor, începând cu lucrările solului, alegerea parcelelor, etc. Însă la nivel de ţară floarea soarelui nu este compromisă. Un exemplu este în foto 8 cu starea unei parcele la data de 01 mai 2025 în judeţul Timiş; iar asemenea situaţii sunt frecvente (vezi şi foto 6 din partea a II-a). Aici semănatul nu a fost făcut după concurs. Sunt pierderi de plante provocate de răţişoară şi gândacul pământiu, dar în ansamblu cultura este în regulă.
Foto 8. Cultură de floarea soarelui în judeţul Timiş
Apropo de „semănăm devreme că vine seceta”. Sunt zile în care se schimbă de 2-3 ori prognozele meteo făcute de către cei care au acces la sateliţi meteorologici. Iar omul este mai schimbător ca vremea. Despre capacitatea de prognoză în acest caz concret: –se „ştia” că vine seceta peste câteva luni, dar nu se ştia de răţişoara care era deja în câmp, pe poziţii? Ar fi fost politicos ca răţişoara să refuze invitaţia la masă prin sursa de hrană ce i-a fost pusă la dispoziţie?
Iar cei care au obiceiul să facă prognoze, uită cu uşurinţă situaţiile în care dau cu stângul în dreptul şi continuă cu nonşalanţă să lanseze prognoze pentru că au auditoriu.
Dacă abordarea de aici nu pare foarte politicoasă este pentru că am constatat că politeţea este mai puţin apreciată şi eficientă.
Cazul 7. Momentul semănatului la orz
Foto 9.
Cultura de orz din foto 9 a fost semănată la jumătatea lunii octombrie, la o densitate de 350 b.g./m.p. Textura locului este luto-nisipoasă, vara şi toamna au fost secetoase. Răsăritul a început spre sfârşitul lunii ianuarie. Data înspicatului – 02 mai.
Foto 10.
Cultura de orz din foto 10 a fost semănată după jumătatea lunii septembrie la peste 500 b.g./m.p. Textura luto-argiloasă, vara secetoasă, toamna cu câteva ploi sporadice. A răsărit în prima jumătate a lunii octombrie. Din decembrie şi până la jumătatea lui martie a fost în carenţă de nutriţie gravă (vezi medalion sus). Temperaturile de minus 5 grade Celsius din aprilie au provocat pierderi de spice (medalion jos). Data înspicatului – 26 aprilie.
Cazul 8. Adâncimea de semănat la cereale păioase
Foto 11.
Situaţia din foto 11 a mai fost prezentată de către noi. Acum au devenit vizibile consecinţele asupra elementelor de producţie:
– în cazul semănatului adânc al grâului plantele nu au nici un frate (medalion în partea stângă);
– în cazul semănatului la adâncimea potrivită toate plantele de grâu au fraţi fertili, între 1 şi 3 (medalion în partea dreaptă).
-urmează partea a -IV-a despre relaţiile comerciale-
Fotografiile sunt originale și aparțin autorilor. Preluarea interzisă fără menționarea sursei şi link activ.
