agrigrow.ro/product/programul-mr-lucas
„Un adevăr spus pe jumătate este mai rău ca o minciună întreagă” – proverb
Se spune că Nastratin era îngrijorat că băiatul lui era cam leneş. Vrând să-l facă să-şi schimbe atitudinea şi fiind convins de valoarea trezitului de dimineaţă, Nastratin i-a zis băiatului:
– Odată, când m-am trezit de dimineaţă am găsit o pungă cu bani în drum!
– Dar tată, i-a răspuns băiatul, cel care a pierdut punga cu bani s-a trezit înaintea ta. Deci nici trezitul de dimineaţă nu este bun pentru toată lumea!
Despre această discuţie dintre Nastratin şi fiul său ne-a adus aminte (încă) o postare despre „modernul” sistem de agricultură rebotezat regenerativă, şi anume un studiu care arată faţa preponderent atractivă a sistemului. Detalii găsiţi aici: https://agrointel.ro/331061/fermele-care-au-trecut-la-agricultura-regenerativa-si-au-crescut-profitul-la-hectar-cu-20-studiu
Se spune că studiul a fost făcut pe parcursul a 40 de ani, pe o suprafaţă totală de 7.000 ha în 78 de ferme din 14 ţări. Deci o suprafaţă medie de 89 ha/fermă. Nouă ni s-a părut a fi mai degrabă vorba de un sistem de agricultură gospodărească ceva mai evoluată, care pune în piaţă excedentul de producţie.
Apreciem necesar să precizăm că este o mare diferenţă între a spune adevărul şi a vorbi lămurit, aşa cum se arată şi în gluma următoare. Pe marginea unei şosele stăteau doi preoţi cu o pancartă pe care scria: „Sfârşitul e aproape!” Şoferii înjurau, unii făceau semne obscene, dar imediat se auzea zgomot de accident cu victime. După câteva accidente unul dintre preoţi zice către celălalt: – Hai să punem pancarta pe care scrie „Podul este rupt.”
Însă este important de subliniat că şi vorbitul lămurit are limitele lui de eficacitate date în primul rând de experienţa acumulată de ascultător.
Despre sistemul de agricultură numit în prezent „clasic” la un moment dat tot ştiinţa a spus că este cel mai bun. Şi a fost atât de convingătoare încât au fost concepute sisteme industriale care să se integreze cu acest sistem „clasic”, care poate fi mai uşor abordat ca şi afacere de tip fermă agricolă de câmp. Nu spunem că este perfect, nici că nu se poate face altfel de agricultură. Însă celelalte sisteme, indiferent de numele pe care l-au purtat şi îl poartă, cer şi pasiune.
În câmp plantele de cultură au o serie de competitori pentru resurse, naturale sau adăugate, şi o serie de paraziţi. Nu că în stare naturală plantele din vegetaţia spontană nu ar avea boli şi dăunători, însă pe cine interesează? Controlul buruienilor, bolilor şi dăunătorilor se poate face şi prin alte metode decât metoda chimică, însă, cu excepţia cazurilor punctuale, este dificil de crezut că acestea sunt mai profitabile sau mai eficace sau că au aplicabilitate largă. De aceea este bine ca abordarea totală a unui alt sistem să se facă după o judecată la rece, nu cu mintea înfierbântată de profitul imaginar. Calea de mijloc şi-a dovedit valoarea.
Mai jos câteva exemple de situaţii cu potenţial de a crea probleme în ferma agricolă de câmp.
Foto 1. Sunt 3 parcele în primul an de nelucrare. După ani de zile în care au fost cultivate în sistemul „clasic”, în primul an de nelucrare solul nu a rămas descoperit ci s-a acoperit integral cu plante spontane, ceea ce arată că natura are rezerve foarte mari de regenerare. Însă este de observat că în fiecare situaţie din cele trei predomină o plantă (albăstriţa, macul şi volbura), ceea ce înseamnă că în fermă strategia integrată de control al buruienilor va trebui adaptată.
Ce este bine pentru o folosinţă, poate dăuna alteia.
Foto 2. Este ilustrată consecinţa aplicării de tehnologie şablon, fără observarea prealabilă a parcelelor. Pentru fotografii macul poate că este spectaculos, însă îmburuienarea cu mac a făcut ca plantele de rapiţă să piară (stânga). Macul nu răsare foarte devreme primăvara iar cultura de rapiţă poate ieşi din faza de toleranţă la unele erbicide eficace. Neglijarea observaţiilor din teren are consecinţe financiare foarte neplăcute, banii cheltuiţi pentru cultura din dreapta fiind aproximativ comparabili cu cei cheltuiţi şi pentru „cultura” de mac din stânga.
Este dificil de crezut că ar fi putut fi rezolvată eficace şi profitabil problema îmburuienării prin alte sisteme de agricultură.
Foto 3. Gramineele din cereale păioase au şi ele un însemnat potenţial de pagubă, iar controlul acestora poate fi facil, dar nu este ieftin. Ambele situaţii sunt din aceeaşi fermă şi din aceeaşi parcelă. Ferma lucrează mii de ha, deci cam ştie despre ce este vorba şi nu este prima dată când are graminee în grâu. Şi totuşi situaţia s-a repetat consecutiv în cultura de grâu.
Foto 4. Insecte polenizatoare pe lavandin. Am observat 5 specii de fluturi, albiniţe, bondari, molii. Nu cunoaştem dacă şi cât ajută la acumularea de ulei. Dintre speciile de fluturi a predominat în fiecare an fluturele alb al verzei (Pieris brassicae). Pentru cultivatorii de varză sau alte crucifere o astfel de vecinătate nu poate fi un motiv de bucurie. Chiar şi cultivatorii de rapiţă ar putea avea probleme în perioada de toamnă. Iar cu o asemenea vecinătate, controlul biologic al albiliţei numai ieftin nu este.
Foto 5. În zona Banatului la vopsit se mai spune fărbălit. Numai că fărbălirea este etapa finală după reparaţii sau după curăţenie şi are rol de protecţie şi rol estetic, arată omul gospodar. Aici aplicarea de vopsea, făcută de oameni cu imaginaţie, arată nepăsarea şi nu face decât să scoată în evidenţă nevoia de reparaţie.
În partea a doua vom aborda aspecte generatoare de probleme financiare în ferma agricolă.
Toate fotografiile sunt originale și aparțin autorilor. Preluarea interzisă fără menționarea sursei şi link activ.
