„Dacă într-o cutie pui un gunoi, ea devine coş de gunoi. Dacă pui o bijuterie, devine casetă de valori. Aşa e şi cu mintea.”
Îmbătarea cu apă rece
Ce este starea de beţie considerăm că este absolut inutil să încercăm să explicăm. La beţie omul îşi pierde gradual autocontrolul şi poate intra în situaţii păguboase. Intensitatea stării de beţie este în funcţie de cantitatea de agent declanşator asimilat, dar şi în funcţie de individ.
În opoziţie cu starea de beţie, apa rece înviorează şi sporeşte capacitatea de atenţie.
În consecinţă, îmbătarea cu apă rece este cea mai păguboasă formă de beţie pentru că omul alege să se mintă singur. Îmbătarea cu apă rece nu este deloc rară, ba este chiar frecventă, dar neconştientizată. Ajunge să afecteze grupuri mari de oameni, chiar la nivel de ţară.
A nu se confunda cu nepăsarea, atitudine care are mai puţine consecinţe potenţiale neplăcute pentru că este o stare cu implicare emoţională mai superficială.
În administrarea ţărilor, deciziile se iau la nivel politic. Din ceea ce ni se arată în fiecare zi, calitatea umană şi profesională a oamenilor politici nu pare să exceleze de la dreapta la stânga sau de la stânga la dreapta; iar conducătorii de vârf sunt parte din clasa politică. O explicaţie pentru această stare de fapt ar putea fi aceea că conducătorii aleşi au ajuns în poziţia respectivă nu pentru că au fost votaţi, ci au fost votaţi pentru că sunt corolarul sumei aspiraţiilor profunde ale votanţilor. Iar pentru a schimba în bine această situaţie se poate urma un sfat din biblioteca internet care spune că „La fel ca şi hainele, oamenii au şi faţă şi dos. Bine este să vezi şi dosul pentru că acolo este eticheta cu preţul.”
Pentru o exemplificare despre îmbătarea cu apă rece vom aborda o situaţie concretă prezentată de ebihoreanul.ro într-o serie de articole.
La aderarea la U.E. în 01.01.2007 reprezentanţii (politici) ai României şi-au asumat obligaţia ca în termen de doi ani să cureţe şi să închidă depozitele de deşeuri din România (deşeuri periculoase şi gropi de gunoi).
Întrebări necesare:
– Reprezentanţii (politici) ai României ştiau despre ce este vorba, ori s-au îmbătat singuri cu apă rece gândind că or rezolva-o cumva?
– Reprezentanţii U.E. i-au crezut pe ai noştri ori s-au gândit că după semnare şi asumare nu mai este treaba lor?
Pentru că în 2016 mai erau necurăţate 68 de depozite, iar (abia) din 2023 România plăteşte penalităţi pentru 31 de situaţii încă nerezolvate. Ebihoreanul scrie că pe această temă a ecologizării depozitelor de deşeuri guvernul se reuneşte periodic, dar memorandurile rezultate sunt secrete. Secretizarea o fi semnul revenirii din beţia cu apă rece?
Dintre aceste 31 de depozite necurăţate 8 sunt în judeţul Bihor, iar un caz aparte este depozitul fabricii chimice Sinteza pentru că este singurul la care se cunoaşte proprietarul.
Acest depozit are o suprafaţă de 17 ha, este situat în apropierea Crişului Repede şi nu are marcaje de avertizare. Cum încă arăta în 2024 acest depozit se poate vedea în foto 1 şi foto 2.
Foto 1.
Foto 2.
Sursa pt foto 1 şi foto 2: https://www.ebihoreanul.ro/stiri/lacurile-toxice-pe-care-sinteza-le-are-la-marginea-oradiei-au-fost-vandute-compania-anunta-ca-vor-fi-ecologizate-foto-191175.html
Sinteza Oradea a folosit acest depozit în perioada 1982 – 2006, pentru că regulile de atunci au permis. Orice activitate umană generează o formă de gunoi. În acest depozit au fost deversate de-a valma tot felul de deşeuri chimice lichide şi solide, împreună cu ambalajele aferente. Depozitul are două părţi:
– pentru deşeuri lichide – de 15,5 ha (cca 19 terenuri de fotbal);
– pentru deşeuri solide – de 1,5 ha (cca 1,5 terenuri de fotbal).
Potrivit ebihoreanul.ro, după evidenţele Gărzii de Mediu Bihor, cantitatea de reziduuri toxice este estimată la
– 120.000 m.c. în depozitul lichid (cca 48 de bazine olimpice). Raportat la suprafaţă, adâncimea medie a mixturii toxice ar fi de cca 70-80 cm la care s-ar putea adăuga infiltraţiile în sol;
– 590.000 m.c. în depozitul solid. Raportat la suprafaţa de 1,5 ha, adâncimea contaminată ar fi de cca 39-40 m (cam cât un bloc cu 16 etaje). La o echivalenţă de 1 tonă/m.c. şi la 25 tone/camion ar rezulta un volum de material contaminat care să umple 23.600 camioane.
În decembrie 2024 Sinteza Oradea a vândut acest depozit toxic unui agent economic autohton, care a mai rezolvat şi alte situaţii, împreună cu obligaţiile de ecologizare. Iar acesta şi-a asumat ecologizarea locului până în anul 2026. În sumar, ecologizarea se va face prin inertizare, epurare, omogenizare, neutralizare, depozitare. În final materialul rezultat va fi depozitat pe o suprafaţă de 2,5 ha, iar 15 ha vor fi libere şi curate. Şi totul la un cost absolut rezonabil.
Ce veste extraordinară ar putea fi! Dacă nu ar părea o porţie zdravănă de apă rece cu care deja se pare că unii s-au şi îmbătat (de disperare, din credulitate?)
Mintea umană este capabilă de realizări miraculoase, însă frecvent spre distrugere. Cu atât mai mult rezolvarea acestei probleme vechi ar fi un adevărat miracol. Reacţiile chimice au loc după nişte reguli precise. Dacă ştii ce pui în reacţie, ştii şi ce obţii. De aceea unele întrebări mai lasă loc de îndoieli:
– În depozit au fost deversate tot felul de substanţe chimice timp de 24 de ani, despre care nu se mai ştie ce, cât, când. Ce reacţii chimice au avut loc şi ce produs chimic (complex) este cel acum prezent în depozitul toxic?
– Ce produs chimic este estimat să rezulte în final şi care ar putea fi riscul lui de poluare?
– De ce durează mult emiterea avizelor de lucru pentru o situaţie arhicunoscută? (În august 2025 procedurile erau demarate de 6 luni şi se spera ca avizele să iasă până în octombrie.)
Astăzi pe site-ul sinteza.ro scria: „Vom folosi cei peste 100 de ani de experiență în industria chimică, pentru a ne asigura că SINTEZA va deveni o companie chimică verde până în 2025.”
Noi ne dorim ca noul proprietar să reuşească pentru că este de făcut curăţenie în multe locuri! Iar pentru cei care sunt gata să spună că „Numai în România se întâmplă aşa ceva!” le spunem că poluarea nu se întâmplă numai în Romania. Ba chiar în lume se întâmplă lucruri mai grozave, după cum puteţi citi în extrasul din foto 3, la care nu avem nici un comentariu.
Foto 3. – Extras din cartea DESPRE TOATE, PE SCURT de Bill Bryson, editura Polirom, 2015. Sublinierile sunt ale noastre
Pornind de la situaţia prezentată aici, paralele cu situaţia din agricultură poate face oricine doreşte.
Mirela și Octavian Guler, 2025.10.13
