„Degeaba-i spui de libertate sclavului care îşi iubeşte lanţurile.” M. Eminescu
Cea mai puternică lege care guvernează comportamentul uman este obiceiul, indiferent de persoană sau domeniu de activitate. Dintre multele argumente care ar putea fi aduse ne oprim la definirea din DEX a obiceiului – „lege nescrisă; deprindere dobândită prin repetarea îndelungată…”. Cine s-a prins de puterea obiceiului, are numai de câştigat. Aţi auzit de studierea obiceiurilor de cumpărare?
Obiceiurile deprinse sunt obiceiuri folositoare şi obiceiuri păgubitoare. Şi, deşi acţionează ca o lege puternică, schimbarea obiceiurilor păgubitoare nu este sancţionată; ba dimpotrivă, este aducătoare de mari beneficii.
Însă simplă în teorie, schimbarea obiceiurilor se poate dovedi dificilă. De ce? Tocmai pentru că anumite deprinderi păgubitoare au devenit… obiceiuri, adică acţiuni guvernate predominant de reflexe de comportament. Problema este că „ochii nu se văd pei ei”, de aici şi dificultatea depăşirii situaţiei nefavorabile, iar omul ajunge să fie el depăşit de situaţie. După care urmează concluzia: „Nu mai merge! Am făcut totul ca de obicei şi a ieşit prost! Nu mai înţeleg!” Iar în asemenea momente, frecvent omul este foarte refractar la orice sugestie.
Am scris mai sus că acest comportament afectează orice domeniu de activitate, deci agricultura nu face excepţie.
Foto 1. Cultură de rapiţă
În foto 1 şi foto 2 sunt, comparativ, culturi de rapiţă din aceeaşi fermă în anii 2021, 2024, 2025. Starea de vegetaţie a rapiţei este foarte diferită şi direct influenţată de specificul climatic al anului. Deci nu despre asta este vorba în fotografii, ci despre repetarea aceleaşi tehnologii, cu toate consecinţele ei negative uşor vizibile, inclusiv pierderile la recoltarea grâului. Dar aceste consecinţe negative, deşi vizibile din exteriorul afacerii, ar putea fi pur şi simplu nebăgate în seamă de fermier pentru că au devenit o normalitate (anormală). Comentarii in extenso şi analiză detaliată a situaţiei pot fi făcute, însă sunt de prisos. Cum să-i arăţi omului eroarea în care se află, fără ca el să nu se simtă deranjat şi fără ca el să nu vadă la tine aspecte neplăcute de care nu eşti conştient şi care îţi pot afecta credibilitatea?
Foto 2. Culturi de rapiţă în anii precedenţi
Foto 3. Cultură de grâu
În foto 3 din aceeaşi fermă, cultură de grâu care are cam acelaşi tipar tehnologic.
Foto 4. Cultură de rapiţă în parcele apropiate în aceeaşi fermă
Situaţia din foto 4 este dintr-o altă fermă, dar din parcele apropiate. În condiţii de deficit de apă în sol s-a aplicat aceeaşi tehnologie pentru înfiinţarea culturii, deşi specificul celor două parcele, deşi apropiate, este destul de diferit.
Observaţi că frecvent nu intrăm în multe detalii, tocmai pentru că detaliile tehnologice trebuiesc adaptate, iar soluţiile găsite de un fermier sau altul au totuşi o aplicabilitate limitată. „Să copiezi fără să înţelegi este o crimă. Dar să preiei şi să adaptezi este o datorie.”
În prefaţarea părţii a doua redăm o glumă cu ardeleni:
– Mă Petre, tu ce i-ai dat la vaca ta când o fost beteagă?
– Petrol.
După câteva zile:
– Mă Petre, i-am dat şi io petrol la vaca mea ş-o murit!
– Ş-a mea.
Deci înainte de a face cum a postat cineva, este bine să se afle contextul şi finalitatea. Mai ales că multe postări sunt făcute de creatori de conţinut plătiţi de fermieri care au bani şi de aruncat. Iar cei care plătesc pentru postări nici nu prea ştiu ce s-a postat. Şi noi am fost abordaţi de creatori de conţinut să le dăm detalii şi informaţii pentru ca ei să fie mai credibili. Şi mai cunoştem fermieri care postează pentru că „am vrut să le fac în ciudă.” Se poartă şi chestia asta.
Toate fotografiile sunt originale și aparțin autorilor. Preluarea interzisă fără menționarea sursei şi link activ.
Mirela și Octavian Guler, 2025.11.02
