„Nimic nu distruge fierul, numai propria rugină.”
Un alt obicei în practica agricolă este luarea deciziilor tehnologice după informaţii accesate superficial şi netrecute măcar prin filtrul bunului simţ, ci lăsate să impregneze mintea cu visuri de producţii mari şi profit pe măsură. Iar când, de cele mai multe ori, acestea nu confirmă visurile tot fermierul găseşte scuze cu care să scoată bazma curată izvorul informaţiilor. Vorba lui Doru Octavian Dumitru: „I-ai vândut unuia gara şi se plânge că nu poate intra în posesia ei? Vinde-i şi liniile de cale ferată din gară!”
Un exemplu. La diverse simpozioane sau prezentări de câmp câţi fermieri (care sunt clienţi potenţiali!) pun întrebări pertinente, chiar deranjante, pentru cei care laudă diverse mărfuri? La asemenea sindrofii principalul moment este punga şi masa!
În cele ce urmează vom exemplifica cu situaţii concrete.
Foto 1. Câmp de experienţă cu soiuri de grâu în anul agricol 2014-2015
Explicaţie la foto 1. Am convenit cu fermierul unde a fost amplasat câmpul de experienţă ca în restul parcelei să pună unul din soiurile care este şi în experienţă. Semănatul experienţei s-a făcut în 31 octombrie, cu semănătoarea şi personalul fermei şi a durat cca. 3 ore. Situaţia a permis ca în aceeaşi zi să fie semănat şi restul parcelei. Calitatea dotării tehnice şi a personalului se poate vedea din cum arată experienţa.
Câmpul de experienţă a fost fertilizat cu azot 120 kg s.a./ha şi fosfor 67 kg s.a./ha. În restul parcelei s-a aplicat azot 200 kg s.a./ha şi fosfor 95 kg s.a./ha. La soiul în cauză au fost obţinute următoarele producţii:
– în experienţă – 8.600 kg/ha;
– în restul parcelei – 8.200 kg/ha.
Din punct de vedere agronomic producţiile pot fi considerate egale, experienţa neavând colţuri, capete, zone de întoarcere, etc. care să greveze condiţiile generale de influenţă. Însă la urmă fermierul ne-a zis:
– Este clar şi corect ce spuneţi. Însă eu tot cu doze mari o să fertilizez pentru că nu mă pot abţine!
Amintiţi-vă, cu puţini ani în urmă preţul îngrăşămintelor a crescut brusc şi mult, iar fermierii erau disperaţi, chiar au făcut împrumuturi, să cumpere şi să facă stocuri. După care preţul a scăzut iar cei care au cumpărat s-au plâns de stocurile scumpe. Asta arată că reacţia potrivită a fermierilor ar fi fost să reducă dozele şi măcar să le aducă în zona normalului. Însă pentru a lua asemenea decizie ar fi fost nevoie în primul rând de o minte liniştită, după care şi de cunoaşterea ponderii elementelor de influenţă în formarea producţiei agricole.
Soiul este unul din principalele mijloace de producţie la dispoziţia fermierilor. Zicem noi, al doilea ca importanţă, după capacitatea de discernământ. Ultimii ani agricoli au fost secetoşi, implicit nefavorabili pentru cultura de porumb pe areale întinse din ţară. Totuşi, pe alocuri erau pe zone mai mici culturi de porumb sau situaţii evident mai bune, în disonanţă cu starea generală. Însă pentru aceste situaţii se emitea repede o presupunere care nu era verificată, deşi cunoaşterea cauzei ar fi fost aducătoare de profit.
Foto 2. Situaţie din judeţul Timiş: la data de 03.09.2024 o cultură succesivă de sorg care emite panicul, alături de o cultură de porumb deja recoltată.
Starea culturii de porumb din foto 2 la începutul lunii iulie se poate vedea în medalionul din partea de sus a imaginii. La început de septembrie situaţia ne-a contrariat: cum de cultura de porumb a putut fi recoltată aşa devreme, când lângă ea este o cultură succesivă VERDE de sorg? Starea sorgului arată că, totuşi, în sol a fost apă! Puţină, dar a fost!
După ce am făcut analiza climatică am găsit cauza potenţială pe care o apreciem a avea probabilitate mare de influenţă. În anul 2024 în zona în cauză până la data de 10 august s-au acumulat gradele termice utile şi pentru hibrizii din F.A.O. 550. În această situaţie plantelor nu le-a rămas decât să predea paşaportul.
Foto 3. Situaţie din judeţul Braşov. Două culturi de porumb de o parte şi de alta a şoşelei. Ambele neirigate.
Situaţiile din foto 3 au fost de o parte şi de alta a şoselei. După relief, parcela verde ar fi putut beneficia de un aport freatic mai consistent comparativ cu parcela uscată. Însă după zonă şi după diferenţa foarte mare între parcele numai aportul freatic ar putea să nu fie o explicaţie suficientă.
Foto 4. Situaţie din judeţul Timiş. Starea foarte diferită a doi hibrizi de porumb în aceeaşi parcelă
Că mai trebuie să fie ceva o arată situaţia din foto 4. Şi acel ceva este ameliorarea şi selecţia materialului biologic. În anul 2025, tot secetos, ÎN ACEEAŞI PARCELĂ diferenţa între doi hibrizi este uriaşă. Aici nu mai este vorba de G.T.A., nici de aport freatic, nici de textură, nici de perioada de semănat, etc., etc., etc. AICI ESTE VORBA DE HIBRID.
Însă viaţa face mişto! Cel cu porumbul verde nu a avut parte de recoltă. A fost potopit de oi după ce a fost recoltat porumbul uscat. Dacă vrei să faci opinie separată…
Foto 5. Diferenţă între două soiuri de nectarin
Diferenţe între soiuri sunt la orice cultură. Cunoaşterea acestor diferenţe este importantă şi profitabilă. În foto 5 am dat acest exemplu pentru că soiul Galdezi pierde frunzele înaintea soiului Venus. Asta să însemne că începe mai repede vegetaţia? Nu. Se coace cu 3-4 săptămâni înainte de Venus, dar înfloreşte la o săptămână după acesta. Aviz amatorilor de presupuneri. Anul acesta, din 4 soiuri a fost singurul cu fructe.
Toate fotografiile sunt originale și aparțin autorilor. Preluarea interzisă fără menționarea sursei şi link activ.
Mirela și Octavian Guler, 2025.11.30
