„Voi bate păstorul şi se vor risipi oile.” Matei 26:31
Generalităţi necesare şi un caz particular
Managementul este o chestiune foarte cuprinzătoare şi dificil de definit. Noi apreciem că managementul este succesiunea de decizii luate pentru atingerea unui scop. Şi cum un scop se naşte dintr-un vis, putem vorbi de managementul visurilor (sau a dorinţelor). Rezultatul final arată talentul managerial al persoanei din postul de decizie, arată dacă turma rămâne unită sau dacă oile se vor risipi. La final meritele sau consecinţele neplăcute au o singură sursă: şeful afacerii.
Deşi sună oarecum pretenţios acţiuni de management face oricine în fiecare zi, chiar dacă le dă alt nume. Pentru o posibilă simplificare, putem compara managementul cu parcurgerea unui drum cu maşina (deşi aici se poate vorbi de managementul călătoriei). Dacă drumul este suficient de lung se vor întâlni şi curbe deosebit de periculoase. Acestea sunt semnalizate evident, numai că indicatorul trebuie cunoscut de şofer. La apropierea de o curbă periculoasă şoferul trebuie să reducă viteza. Însă viteza cu care este abordată o curbă periculoasă depinde de cât de strânsă este curba, de autovehicul (autoturism, camion, autobuz, tractor, etc.), de relief, de starea carosabilului, de vizibilitate, de experienţa şoferului, de starea de oboseală, de tipul de anvelope, etc. De aici rezultă un parcurs individual al fiecărui autovehicul, deşi unele pot fi asemănătoare şi numai absolut întâmplător identice. Iar şofer bun eşti când ajungi cu bine acasă, nu când te urci la volan.
La fel este şi cu managementul unei ferme: o decizie de aceeaşi natură se particularizează în funcţie de specificul fermei. De aceea „Să copiezi este o crimă, să preiei şi să adaptezi este o necesitate.”
De o vreme am observat că cei care se plâng de o conjuctură nefavorabilă sunt mici producători de legume-fructe sau fermieri de cultură mare cu ferme mai mici. Dacă observaţia este justă, acesta este un fapt pozitiv. Cu riscul de a spune lucruri neplăcute pentru cei care aşteaptă ca alte mâini să scoată din foc castanele pe care ei le-au aruncat, vom aborda şi comenta un caz particular prezentat pe agrointel.ro, fără nici o referire la persoana implicată.
Un fermier care lucrează 100 ha s-a împrumutat la bancă cu cinci ani în urmă cu suma de 500.000 lei pentru achiziţia de utilaje şi inputuri. Acum mai are de plată 1.500.000 lei.
Comentariu. Echilibrul între cheltuieli şi încasările prognozate este esenţial. „Prima regulă a profitului este să nu cheltui” nesăbuit. 500.000 : 100 ha = 5.000 lei/ha. Pentru un an, cheltuielile indirecte s-au dublat, pentru cinci ani indirectele au crescut cu 20-25%. Este mult, foarte mult pentru o piaţă cu preţuri fluctuante la marfa pe care vrei să o vinzi.
În agricultură sunt crize prelungite: secetă, preţuri mici, scăderea subvenţiilor, creşterea preţurilor la inputuri.
Comentariu. Nimic nou: seceta, grindina, frigul, furtunile, arşiţa sunt riscuri permanente pentru culturile de câmp, riscuri care trebuiau cunoscute înainte de a începe afacerea. Toate au fost şi vor mai fi, deşi pentru unele acum există asigurări. Preţul inputurilor creşte şi pentru că cei care le au vor şi ei o parte din bunăstarea afişată de (unii) fermieri. Iar subvenţiile au ajuns să şi dăuneze scăzând rezilienţa fermierilor şi capacitatea de inovare şi adaptare a acestora. Prea multe speranţe sunt legate de subvenţii iar forţele proprii au devenit tot mai slabe. După cum am mai scris, subvenţiile au ajuns să fie un cadou otrăvit.
Băncile nu sunt îngăduitoare, urmăresc eliminarea micilor fermieri şi acapararea terenurilor de către străini.
Comentariu. Băncile urmăresc profitul şi din acest punct de vedere ar putea fi un exemplu pentru micii fermieri. Este puţin probabil ca banca să fi depăşit cadrul contractului. Că fermierul nu a citit ce a semnat, este posibil. Investitorii străini au experienţa economiei concurenţiale. Fermele mari autohtone au învăţat mai repede lecţia. Unii fermieri mici, autohtoni, este bine să înveţe şi ei cât mai repede: afacerile se fac pe bani.
Cei de la bănci se poată nepoliticos şi nu ştiu cum funcţionează agricultura.
Comentariu. (Şi) cei de la bănci se poartă frumos cu cei care aduc profit, nu probleme. Din profitul băncii îşi iau salariile. Iar cei de la bănci trebuie să ştie cum funcţionează afacerea lor, respectiv banca. Cum funcţionează ferma este treaba fermierului.
De ajutorul de stat care garanta pentru fermieri o dobândă de 1,9% au beneficiat tot cei fiscalizaţi.
Comentariu. ?!?!?!?!?! „Din vorbele tale vei fi osândit şi din vorbele tale vei fi scos fără de vină.”
Omul spune că a renunţat la tehnologie şi că în asemenea condiţii nu se poate face performanţă.
Comentariu. Care performanţă? Sau performanţă pe banii cui?
Mai jos aveţi două exemple de management a lucrării de recoltat.
MANAGEMENTUL VISURILOR ÎN FERMA AGRICOLĂ 1
Foto 1. Recoltat cu pierderi mici a culturii premergătoare de rapiţă. Combaterea la timp a samulastrei de rapiţă din cultura de grâu.
MANAGEMENTUL VISURILOR ÎN FERMA AGRICOLĂ 2
Foto 2. Recoltat cu pierderi mari a culturii premergătoare de orz. Samulastra de orz compromite cultura de rapiţă.
Parcă pentru asemenea situaţii a apărut proverbul „Unde nu-i cap, vai de picioare!”
Toate fotografiile sunt originale și aparțin autorilor. Preluarea interzisă fără menționarea sursei şi link activ.
Mirela şi Octavian Guler, 16.12.2025
