Lumea informaţiilor – momentul semănatului la grâu
„Cu urechile veţi auzi, dar nu veţi înţelege, şi cu ochii vă veţi uita, dar nu veţi vedea”
Matei 13:14
Lumea cunoaşterii este vastă iar ştiinţa este parte din cunoaştere. Inteligenţa este inteligenţă şi nu este artificială. Riscul referitor la ceea ce este numit acum „Inteligenţă Artificială” este că mulţi se dau deştepţi cu ea, dar în faţa ei adoptă atitudine de proşti. Iar internetul oferă un volum imens de informaţii, unele de balast, unele la „derutarea adversarului” iar altele oferite cu bună credinţă. Însă şi între cele oferite cu bună credinţă pot fi informaţii cu consecinţe periculoase dacă sunt incomplete sau înţelese eronat.
Fiecare dintre noi folosim folosim cuţitul să tăiem pâinea. Şi chirurgul foloseşte tot un cuţit. Dar similitudinea se opreşte aici, simpla folosire a cuţitului nu ne face pe toţi chirurgi. Discernământul este necesar pentru a prelua şi adapta din noianul de informaţii cele cu potenţialul de a fi utile în luarea deciziilor potrivite.
Cu titlu de exemplu vom porni de la informaţii de pe site-ul revista-ferma.ro şi pentru că postarea face referire la un articol mai vechi de-al nostru. Conform acestor informaţii o doamnă din partea de cercetare-dezvoltare a unei companii expune tehnologia pe care a adoptat-o la cultura grâului (tehnologie pe care pare să o recomande) şi după care a obţinut producţii de peste 7-8 tone/ha. Precizările tehnologice oferite de dumneaei le vom scrie îngroşat şi subliniat şi vor fi urmate de comentarii succinte generate de faptul că prin referirea autorului la un articol de-al nostru nu vrem să se creadă că subscriem fără rezerve tehnologiei prezentate. Comentariile noastre provin din munca noastră şi nu sunt poziţii critice la alternativa tehnologică prezentată. Pentru că este un articol şi nu un referat ştiinţific, numai o parte dintre comentarii le vom ilustra cu fotografii şi rezultate din experienţe.
1. Semănat după 1 noiembrie
Toate experienţele noastre sunt făcute cu respectarea regulilor de tehnică experimentală, însă se împart în două mari categorii:
-de tip microploturi, executate cu maşini specifice şi în care deciziile tehnologice le luăm noi;
-la scară mare, executate cu maşini agricole de fermă şi în care tehnologia aplicată este identică sau foarte apropiată cu a fermei în care sunt amplasate, iar semănatul se face spre finalul perioadei de semănat din fermă.
Important: Uzual se apreciază că rezultatele din experienţe au un coeficient de extensie de 80% pentru microploturi şi 90% pentru experienţele la scară mare. Asta înseamnă că, în condiţii comparabile, de la un soi care în microploturi a avut 8.000 kg/ha aşteptările să fie ca în fermă să realizeze cca. 6.500 kg/ha, însă fără a exclude 6.000 sau 7.000 kg/ha.
Deşi „după 1 noiembrie” este după perioada optimă recomandată pentru semănatul grâului, în practica fermei agricole semănatul la începutul lunii noiembrie este o realitate frecventă. Însă precizăm că din multitudinea de experienţe făcute nemijlocit de noi se desprinde o concluzie evidentă: CELE MAI MARI PRODUCŢII AU FOST LA SEMĂNATUL ÎN PERIOADA OPTIMĂ, adică în intervalul 10-25 octombrie pentru judeţul Timiş. Întârzierea semănatului a avut ca şi consecinţă scăderea producţiei chiar dacă punctual producţiile au rămas foarte bune, adică de peste 7-8 tone/ha. În cele ce urmează vom da câteva exemple concrete.
Foto 1. Câmp de experienţă cu soiuri de grâu, făcut de noi în anul agricol 2020 – 2021
Cele mai mari producţii le-am obţinut în anul agricol 2020-2021 (foto 1). Experienţa a fost amplasată în judeţul Timiş, ferma Columirom, pe cernoziom, semănată la 22 octombrie şi fertilizată echilibrat. La desprimăvărare a fost ger tardiv care a afectat foliajul la o parte din soiuri, fără a fi pierderi de spice.
Soiurile au reacţie individuală la condiţiile pedoclimatice şi la tehnologie. De aceea la o experienţă cu soiuri este mai corect să se precizeze limitele de variaţie ale producţiei şi nu vârfurile. În această experienţă producţiile au fost cuprinse între 9.014 şi 13.420 kg/ha. Diferenţa este de 4.406 kg/ha pentru soiuri semănate nemijlocit de noi în aceeaşi zi, cu aceeaşi maşină şi la care s-a aplicat aceeaşi tehologie. Vizual, toate soiurile pot să arate bine; surprizele apar la cântărire.
Mai trebuie precizat că la nivel de fermă planificarea semănatului după 1 noiembrie este foarte riscantă şi din punct de vedere al accesului în câmp. Maşinile agricole de fermă sunt mari şi grele, iar cele pentru experienţe sunt mici şi uşoare. Noi semănăm în microploturi şi peste 100 de soiuri pe zi. O fermă are nevoie de multe zile bune pentru a semăna 1.000 ha cu grâu.
Tabelul 1. Rezultate comparative la experienţe cu soiuri de grâu relativ la momentul semănatului pentru cazuri ieşite din epoca optimă.
Tabelul 1 – În corelaţie cu mărirea întârzierii semănatului se poate observa tendinţa de scădere a producţiei, chiar dacă rezultatele unora dintre soiuri încă sunt foarte bune. În cazul semănatului la 26 noiembrie 2016 calitatea lucrării a fost foarte slabă. Răsăritul a fost în martie însă condiţiile climatice din primăvară au fost excelente. Starea de vegetaţie este ilustrată în foto 2.
Foto 2. Situaţie comparativă cu soiuri de grâu în anul agricol 2016-2017
Foto 3. Situaţie comparativă a stării de vegetaţie la experienţe cu soiuri de grâu în parcele vecine (acelaşi subtip de sol), dar în ani diferiţi şi la diferenţă mică de semănat
În foto 3 este ilustrat faptul că deşi este vorba de o diferenţă mică ca moment al semănatului (ca şi una dintre particularităţile anului agricol), tendinţa este de scădere a producţiei. A se observa şi aici variaţia producţiei în funcţie de soi.
Foto 4. Rezultate de producţie la grâu în funcţie de momentul şi densitatea de semănat
În foto 4 se poate din nou observa reacţia individuală a soiurilor la întârzierea semănatului. Deşi tendinţa de scădere a producţiei se menţine, soiul Adelaide a suportat mult mai bine întârzierea semănatului, fără a fi nevoie de mărirea densităţii. Scăderea producţiei este mare şi regulată la soiul Apache, mărirea densităţii de semănat nefiind de nici un folos. Nici fertilizarea suplimentară nu a ajutat.
La semănatul în perioada optimă producţiile au fost mai mari cu 900-1.100 kg/ha.
2. Semănat cu normă redusă (90-120 kg/ha) şi la 25-35 cm între rânduri
Numărul de kg/ha este dat de densitatea de semănat şi de însuşirile seminţei. După rezultatele noastre, reducerea densităţii sub 350 b.g./m.p. poate fi păguboasă chiar şi în condiţii bune de semănat. La această densitate, pentru o sămânţă cu MMB de 35 grame norma de semănat este de cca 125 kg/ha, dar pentru un MMB de 45 grame este de cca 170 kg/ha. Deci ce înseamnă 90-120 kg/ha pentru noi nu este limpede.
3. Erbicidare cu erbicid ieftin (tribenuron-metil)
Dacă este eliminată competiţia buruienilor, este în regulă. Banii trebuiesc ţinuţi în buzunar. Însă orice erbicid, deci şi tribenuronul, are o limită de eficienţă care trebuie cunoscută.
4. Pregătirea solului se face prin discuire, dar la nevoie aplică şi combinator
Calitatea pregătirii solului este importantă şi trebuie evaluată corect pentru că determină calitatea semănatului şi uniformitatea răsăririi. Deci, după an şi gama de maşini agricole, discuirea poate să fie sau să nu fie suficientă.
5. Fără tratamente fitosanitare în toamnă şi 1 maxim 2 tratamente fitosanitare în primăvară
Şi protecţia fitosanitară este profitabil să fie făcută după monitorizarea culturii. Da, este uzual suficient 1-2 tratamente fitosanitare. Noi am avut cazuri şi fără tratamente fitosanitare pe vegetaţie. Însă este nevoie de experienţă profesională aprofundată pentru a evalua riscul în corelaţia patogen-climă-soi. Pentru că şi la boli reacţia soiurilor este foarte diferită chiar şi după fenofază.
6. Fără fertilizare chimică la sol sau în vegetaţie. În vegetaţie aplică produse pe bază de bacterii şi completează cu potasiu
Vom aborda mai aprofundat în articolul următor.
7. Nu este interesată de varianta martor. Vrea plante cu imunitate bună, refacerea fertilităţii solului, reducerea cheltuielilor
– Ferma agricolă este o afacere ţinută în viaţă de profit. Varianta martor este esenţială pentru a arăta dacă drumul este bun sau dacă am luat-o pe arătură. Soiurile şi produsele ajung pe piaţă prin testări comparative făcute după o metodologie standardizată internaţional. De exemplu, amplasarea în parcele subdivizate se face la fel şi în România şi în Franţa şi în Spania şi în Myanmar, etc.
Este adevărat şi că mult prea des persoane nepregătite dar vocale se apucă să facă tot felul de ceva fără rigoare pe care le numesc „experimente”, adevărate capcane pentru ei şi pentru visători.
– Toleranţa la boli este specifică soiurilor şi este obţinută prin ameliorare. Tehnologia aplicată nu dă, de exemplu, rezistenţă la rugina galbenă pentru soiurile sensibile. Dar da, tehnologia poate sensibiliza materialul biologic.
– Fertilitatea solului este o caracteristică prea vastă pentru a fi comentată succint.
– Reducerea cheltuielilor poate fi o capcană. Maximizarea profitului este un scop mai bun.
După cum lesne se poate observa, managementul este o chestiune foarte serioasă. Experienţele noastre ne ajută să oferim recomandări tehnologice verificate aprofundat şi adaptate.
Toate fotografiile sunt originale și aparțin autorilor. Preluarea interzisă fără menționarea sursei şi link activ.
Mirela şi Octavian Guler, 21.12.2025
