Management agricol – folosirea îngrăşămintelor
„Sunt atâtea greşeli nou-nouţe de făcut încât e păcat de Dumnezeu să repeţi o greşeală veche.”
– Nichita Stănescu
agrigrow.ro/product/graul-carente-de-nutritie
Să aveţi mulţi ani de afaceri profitabile!
În contextul precizat anterior, continuăm cu expunerea unor alternative tehnologice la afirmaţiile unei doamne din cercetarea unei companii private care spunea că la grâu obţine regulat producţii de 7-8 to/ha fără fertilizare chimică la sol sau în vegetaţie. Mai spunea că în vegetaţie aplică produse pe bază de bacterii şi completează cu potasiu. (Nu neglijaţi coeficientul de extensie al rezultatelor din experienţe.)
Specificul tehnologic pomenit mai sus este unul din multele alegeri pe care orice fermier le are la dispoziţie. Noi am făcut nemijlocit o multitudine de câmpuri de experienţe cu fertilizare minerală şi foliară la mai multe culturi agricole, în ani diferiţi, pe soluri şi soiuri diferite, cu sau fără fracţionarea dozei, în ferme diferite, comparate cu variante martor nefertilizate. Pe baza acestor experienţe spunem că deşi varianta tehnologică „fără fertilizare” este o posibilitate, la noi nu a fost nici cea mai performantă, nici cea mai profitabilă. Şi vom arăta mai jos.
Între timp am citit pe agrointel.ro că la cultura de rapiţă „merită din plin să aplicăm potasiul în decembrie sau ianuarie” chiar dacă ar putea fi îndoieli legate de o potenţială levigare. Această variantă tehnologică noi o apreciem a fi o fundătură.
Acum, argumentaţia noastră. Legea conservării materiei spune că „NIMIC NU SE PIERDE, NIMIC NU SE CÂŞTIGĂ, TOTUL SE TRANSFORMĂ.”
Conducerea unei ferme agricole poate fi asemănată şi cu construirea unei case. Pentru a putea construi o casă, companii specializate transformă materii prime în cărămidă, ciment, var, fier beton, ş.a. Aceste produse finite pentru astfel de companii devin materii prime pentru echipa de constructori care le transformă în casă. Proprietăţile materialelor de construcţie determină locul, cantitatea, modul şi momentul de folosire. Aceleaşi materiale de construcţie, cantitativ şi sortimental, pot fi aşezate şi combinate într-o multitudine de modele de case. Însă constructorii fac casa din proiect. Dar oricât de pricepuţi ar fi constructorii şi oricât de bune ar fi condiţiile de lucru, tot nu pot face o casă de 300 m.p. cu materiale pentru o casă de 200 m.p. Invers se poate.
În ferma agricolă plantele sunt echipa de constructori. Plantele transformă apa şi elementele minerale în recolta dorită de fermier, deşi în dinamica acestui proces se strecoară o mulţime de poveşti. Iar mărimea şi calitatea recoltei este în corelaţie directă, până la un punct, cu resursele şi cu condiţiile de lucru pentru plante. Oricât de performant ar fi soiul cultivat, din resurse puţine şi în condiţii nefavorabile nu poate face o recoltă mare; în cel mai bun caz, doar mai mare ca alt soi şi numai atât. Aici repetăm ce am mai spus: după priceperea fermierului, soiul este cel mai important mijloc de producţie în ferma agricolă.
Pentru formarea recoltei cele mai mari cantităţi de elemente minerale transformate de plante sunt cele de azot, fosfor şi potasiu. Cercetări făcute de somităţi agrochimişti precum Davidescu, Hera, Borlan pe vremea când în România nu acţiona interesul comercial, între altele arată că:
–azotul este un element chimic uşor solubil în apă şi uşor mobil în sol;
–fosforul şi potasiul sunt elemente chimice greu solubile în apă şi greu mobile în sol.
Pentru a avea o imagine mai bună despre ce înseamnă aceasta, se precizează că în decursul unei perioade de vegetaţie şi în condiţii de umiditate fosforul este dus în jos cca 3 centimetri de la locul în care a fost pus, iar potasiul cca 5 centimetri.
Aceste proprietăţi ale acestor elemente concordă cu rezultatele publicate şi în alte ţări, iar aceste proprietăţi determină modul de folosire al acestor sortimente de îngrăşăminte chimice. Deci este cu impact redus asupra recoltei completarea cu potasiu pe vegetaţie sau aplicarea potasiului în decembrie sau ianuarie.
Fig. 1 – Poziţia fosforului şi potasiului din fertilizare şi încorporat cu lucrările de pregătire a patului germinativ comparativ cu evoluţia sistemului radicular la cereale păioase şi la rapiţă
Pornind de la aceste însuşiri ale fosforului şi potasiului, în fig. 1 am ilustrat poziţionarea în sol a acestor elemente chimice la încorporarea cu lucrările de pregătire a patului germinativ şi în raport cu dinamica formării sistemului radicular. Deşi această metodă de aplicare la patul germinativ nu este cea mai bună, încă are impact mai bun comparativ cu aplicarea la suprafaţa solului. Însă preţul îngrăşământului este acelaşi indiferent de modul de folosire şi deci de impactul asupra recoltei.
Deci fosforul şi potasiul sunt deplasate foarte puţin de la locul în care au fost puse, pe când marea masă a rădăcinii de grâu se află între _____ şi _____ cm adâncime, iar a rădăcinii de rapiţă între _____ şi _____ cm adâncime.
Foto 1. Influenţa fertilizării cu fosfor asupra creşterii rădăcinii la grâu în primele faze de vegetaţie.
În foto 1 este ilustrat efectul pozitiv al fosforului asupra formării sistemului radicular încă din primele faze de creştere şi dezvoltare. Fotografia este făcută într-unul din câmpurile noastre de experienţe amplasat pe vertosol. Soiul este Altigo.
Foto 2. – Carenţă de nutriţie la grâu la culturi fertilizate şi cu îngrăşămintele încorporate
În foto 2 sunt două situaţii de instalare a carenţei de nutriţie la cultura de grâu, chiar dacă fertilizarea a fost făcută şi îngrăşământul a fost încorporat. Cauzele favorizante au fost de natură climatică şi tehnologică. În partea dreaptă zona cu grâu verde este pe locul unei râmături de mistreţi. În medalion se poate observa cât de dificil se refac plantele: după 4 luni diferenţa este încă foarte vizibilă; nici nu poate fi vorba de recuperare. Iar plantele debilitate devin sensibile şi la alţi agresori. Deci decizia de a nu fertiliza trebuie luată cu mare grijă.
Foto 3 – Câmp de experienţă la grâu cu fertilizare minerală şi foliară
În foto 3 este unul dintre câmpurile noastre de experienţă la scară mare cu fertilizare minerală şi foliară. Planta premergătoare a fost rapiţa, iar solul cernoziom.
Pentru o producţie de 6.000 kg/ha analiza de sol recomanda aplicarea de 115 kg azot, 68 kg fosfor şi 81 kg potasiu. La variantele experimentale dozele au ajuns la 270 kg de azot, 90 kg fosfor şi 60 kg potasiu. Aceste doze mari de azot şi fosfor au fost exagerări conştiente pentru a verifica încă o dată limita de liniaritate a corelaţiei matematice dintre consumul specific din manuale şi recolta realizată.
În practică varianta martor nefertilizată a avut o producţie de 7.504 kg/ha (depăşind recomandarea din analizele de sol); deci ocazional se poate trece de 7 to/ha şi fără îngrăşăminte. În schimb calitatea recoltei nefertilizate permitea valorificarea numai ca furaj. La variantele fertilizate normal şi echilibrat producţia a fost în jurul a 9.050 kg/ha şi la calitate panificabilă. Deci iată din nou importanţa variantei martor!
Precizare importantă. D.p.d.v comportamental soiurile de grâu se împart în două mari categorii:
-soiuri cu acumulare prioritar cantitativă;
-soiuri cu acumulare prioritar calitativă.
Aceste două grupe au reacţie specifică diferită la tehnologia aplicată, inclusiv la fertilizare. Odată sămânţa pusă în pământ, rezultatul final va fi considerabil influenţat de această tendinţă de comportament.
Foto 4 – Câmp de experienţă la grâu cu fertilizare foliară, biostimulatori şi produse cu bacterii
În foto 4 este ilustrat faptul că impactul fertilizării foliare este influenţat de mulţi factori. Fertilizarea minerală la sol a fost făcută la nivel moderat pentru an şi zonă. Nu s-au aplicat fungicide pe vegetaţie. În aceste condiţii martorul a fost depăşit cu puţin (cu 169 kg, diferenţă neasigurată statistic, deci potenţial întâmplătoare) şi de puţine produse. Observaţi iarăşi rolul de reper pentru varianta martor.
Menţiune importantă. Bacteriile sunt organisme sensibile care cer un mod de lucru specific şi mai delicat. Aceste nevoi le limitează mult aplicabilitatea. Nerespectarea modului caracteristic de lucru pentru produsele cu bacterii le diminuează/anulează eficacitatea. Nici produsele cu bacterii nu sunt miracole, dar pot fi eficiente dacă sunt puse în modul şi la locul potrivit.
Noi am constatat că la aplicare foliară produsele cu bacterii au eficacitate economică îndoielnică.
Foto 5 – Câmp de experienţă deosebit de complex cu fertilizarea grâului: 89 de variante de fertilizare, amplasare în parcele subdivizate. Martorii nefertilizaţi au fost depăşiţi cu 3.000 – 3.900 kg/ha de variantele fertilizate
O parte dintre câmpurile noastre de experienţă au o complexitate deosebită. Un exemplu în acest sens este în foto 5. În acest caz particular diferenţa dintre nefertilizat şi fertilizat a fost cu mult mai mare decât între variantele de fertilizare. Diferenţe însemnate au fost şi cu privire la calitatea recoltei.
Foto 6 – Pagubă la grâu (stânga) provocată de carenţa unui microelement pe fondul unei perioade de secetă şi al culturii premergătoare favorizante
În foto 6, în stânga, este ilustrată paguba produsă de carenţa unui microelement în context favorabil: secetă şi plantă premergătoare. La asemenea potenţial de pagubă corecţia se face primăvara, la apariţia primelor simptome, care nu seamănă cu nimic din ce se vede în fotografie. Aplicarea la simptome avansate (ca şi cel din medalionul cu galben) este tardivă şi inutilă, numai lipsa condiţiilor favorizante evită paguba.
Alte aspecte menţionate în articolul despre semănatul tardiv al grâului şi fără fertilizare:
„Mă interesează să am plante sănătoase şi imunizate”
Scopul este în regulă. Însă toleranţa la unii agresori este caracteristică de soi şi se obţine prin ameliorare şi selecţie, procese care cer timp îndelungat. Între soiuri există o variabilitate foarte mare în privinţa acestei caracteristici. Sunt soiuri tolerante/rezistente la unele boli. Noi am avut în câmpurile de experienţe peste 1.100 de soiuri de grâu şi nici unul nu a fost tolerant/rezistent la toate bolile, iar sensibilitatea/toleranţa variază cu fenofaza. Este foarte puţin probabil ca prin tratamente (cu bacterii) într-un ciclu de vegetaţie să se obţină plante imunizate, mai ales că bacteriile sunt organisme sensibile.
Iluzia că se pot imuniza plantele prin anumite intervenţii tehnologice este potenţial foarte păgubitoare. De exemplu, dacă la un soi sensibil la rugina galbenă şi în condiţii favorizante pentru evoluţia bolii nu se intervine în 3 zile cu fungicid eficient, se poate pierde cultura. Nu este timp nici pentru a căuta cea mai bună ofertă; se ia fungicidul eficient şi se aplică.
„Mă interesează să am un sol sănătos din care plantele să se poată hrăni”
Fertilitatea naturală a solului este importantă. Însă recolta de 7-8 to/ha fără fertilizare se obţine pe baza efectului remanent al fertilizării culturilor din anii anteriori. Pentru ca plantele să aibă ce lua din sol, de undeva trebuie să fie pus pentru că plantele nu crează ci transformă. După 3-4 ani de „fără fertilizare” recolta scade drastic. Iar sistemul cu adevărat bio, deşi potenţial mai sănătos, are limitările lui în extindere la scară mare. Deocamdată tot agricultura convenţională bagă mâncarea în supermarket-uri. Un sol sănătos este un sol nelucrat. Solurile luate în exploatare agricolă se degradează lent indiferent de numele „interesant” al sistemului de lucrări, tocmai pentru că sunt scoase din procesul natural de formare.
În concluzie, orice decizie are consecinţe. Pierderea şi câştigul sunt ale proprietarului afacerii. Iar pierderea, mai mult decât câştigul, are consecinţe neplăcute şi asupra altora mai mici sau mai mari.
Noi evităm să intrăm aici în prea multe detalii pentru că în câmp situaţiile pot fi asemănătoare dar nu identice. Suntem responsabili pentru ce spunem, nu pentru felul în care suntem înţeleşi sau răstălmăciţi.
Cum vă puteţi feri de indicatoare care arată direcţii alunecoase? „Pomul se cunoaşte după roade, iar omul după fapte.” „Culeg oamenii struguri din spini şi smochine din mărăcini?”
Toate fotografiile sunt originale și aparțin autorilor. Preluarea interzisă fără menționarea sursei şi link activ.
Mirela şi Octavian Guler, 11.01.2026
